În articolul anterior am descris suficient de amănunțit biologia cuscutei precum și aspectul puternic dăunător sau, dimpotrivă, chiar folositor uneori, al acesteia, așa că acum vom trata metodele și mijloacele ce ne stau la îndemână în lupta cu aceasta atunci când are rol de buruiană. Mai întâi, să precizăm modalitățile prin care cuscutele se răspândesc, pe care cunoscându-le vom fi capabili să evităm sau să eradicăm aceste plante parazitare.
1 – Sămânța – folosită la înființarea culturilor trifoliene trebuie să fie liberă de cuscută; am văzut că aceasta atacă și în loturile semincere, deci trebuie să folosim numai sămânță din comerț, decuscutată. Pentru a afla dacă sămânța a fost decuscutată este suficient să introducem mâna în sacul de sămânță, să frământăm puțină sămânță în mână și să observăm la scoaterea acesteia din sac dacă mâna este curată sau nu. Dacă mâna este curată este semn clar că acea sămânță nu a fost decuscutată și trebuie evitată, căci precis conține și semințe de cuscută. Decuscutarea – se face în instalații speciale unde sămânța de lucernă, trifoi etc, după ce a fost selectată de alte ingrediente mecanice, se amestecă cu pilitură de fier care nu aderă la semințele de trifoliene, acestea fiind netede, dar aderă la semințele de cuscută deoarece acestea sunt acoperite de perișori. Această sămânță se trece apoi, odată sau de mai multe ori, pe un plan înclinat, vibrator, sub niște electromagneți suficient de puternici pentru a atrage semințele de cuscută încărcate cu pilitură de fier și care apoi se incinerează. Dacă pe mâna scoasă din sacul cu sămânță de lucernă vom avea un praf cenușiu, aceasta este pilitură de fier, putem fi siguri că această sămânță a fost decuscutată. Pe această sămânță să o cumpărăm și să o folosim la înființarea noilor culturi.
2 – Gunoiul de grajd – nu se aplică nici înainte de înființarea lucernierelor, și cu atât mai abitir pe acestea, căci poate conține semințe de cuscută aduse de animale pe picioare sau trecute prin tubul lor digestiv dar neafectate de substanțele din acesta. Cu cât gunoiul de grajd șade mai mult (1 la 4 ani) în platforma de compostare și cu cât temperatura din aceasta a fost mai ridicată, în jur de +850 C, cu atât siguranța ca semințele de cuscută să-și fi pierdut germinația este mai mare, și deci gunoiul mai pretabil pentru administrare.
3 – Arătura – prin care se face desființarea vechilor lucerniere trebuie făcută toamna și la adâncime mare, maximă posibil agrotehnic, pentru a încorpora cât mai adânc semințele și fragmentele de cuscută astfel ca acestea să putrezească. Arăturile superficiale le scot destul de curând la suprafață pe acestea, căci tinerele plante de cuscută pot rezista fără hrană pentru a străbate un strat de sol de 12 – 15 cm până ies la suprafață și se agață de plante parazitate, și astfel planta poate infesta noua cultură.
4 – Asolamentul – rotația culturilor, trebuie să cuprindă alte specii de culturi decât cele atacate de cuscută (vezi articolul anterior) care să fie cultivate timp de minim 4 ani, preferabil ar fi 6 ani, în care rezerva biologică de cuscută din sol poate pieri. Cele mai indicate culturi după lucernă sunt porumbul, sorgul, urmate de cerealele păioase, pe care cuscuta nu le suportă și nu le parazitează.
5 – Mijloace și metode mecanice – aflate la îndemâna noastră și foarte ușor de aplicat:
a – Evitarea călcatului și / sau pășunatului – culturilor în care se află chiar și o singură vatră de cuscută (în cultură atacul se manifestă în vetre de diferite întinderi) pentru a preîntâmpina disiparea cuscutei prin semințe sau fragmente de plantă, duse de animale în tubul digestiv sau pe copite;
b – Cioplitul cu sapa – a vetrelor mici, puține, și extragerea materialului astfel obținut din cultură, arderea sau îngroparea lui la adâncime mai mare de 30 cm pentru a stopa extinderea. Se distrug însă și plantele sănătoase pe o lățime de 25 – 30 cm în jurul acestor vetre, pentru o siguranță mai mare;
c – Săpatul cu cazmaua – pe o adâncime de 25 – 20 cm a terenului din vetrele atacate și pe o zonă de siguranță de 25 – 30 cm de jur-împrejurul lor cu extragerea și îngroparea acestui material cât mai adânc;
d – Cositul – plantelor din vetrele atacate și din zona de siguranță, lăsatul acestui material pe loc spre a se usca și apoi arderea lui acolo, pe loc, ca să fie distruse și semințele de la suprafața solului sau fragmentele de plante rămase în miriște. Pentru o mai mare reușită suprafața respectivă trebuie stropită înainte de aprindere cu benzină sau motorină.
e – Igienizarea uneltelor și a încălțămintei – folosite la aceste lucrări prin spălare atentă cu apă într-un loc unde să nu calce și animalele, eventual la un canal.
M-aș stăpâni cu plăcere dacă aș fi un imperiu. Ion VELICAN
6 – Mijloace chimice – ierbicidele – pot fi extrem de eficiente, dar și de costisitoare, mai ales că unele dintre ele vor distruge total, precum focul, toate plantele pe care acestea ajung.
a – Roundup, Basta, Clinic, Glyphogan, Glyfosun, Glyfotim, ș a – sunt erbicide sistemice de tip total, pe bază de glyphosat, aplicabile în vegetație în concentrație de 2 %, 1 l ierbicid dizolvat în 50 l apă, aplicate prin îmbăiere pe suprafața vetrelor atacate și zonele de protecție. După aplicare trebuie să nu plouă cel puțin în primele două ore și nu se intervine asupra plantelor din zona ierbicidată cu nicio lucrare, nici măcar prin călcare, timp de 4 săptămâni. După primele 2 zile de la ierbicidare plantele încetează a mai crește, după o săptămână încep să îngălbenească, după 2 săptămâni încep să se brunifice, iar după 3 – 4 săptămâni sunt complet moarte, inclusiv părțile subterane. În acest interval de timp produsul a pătruns în plante și s-a translocat (deplasat) până la cele mai mici rădăcinuțe, la perișorii absorbanți, pe care îi ucide. Produsele sunt foarte utile în lucerniere, trifoiști, ghizdei. Cel mai bine și economic este însă a respecta întocmai indicațiile fabricantului înscrise pe ambalaje;
b – Reglone – diquat, Gramoxone – paraquat, sunt erbicide sistemice de tip desicant, adică pătrund în plante cărora le provoacă desfrunzirea, ca urmare a blocării circulației sevei de la frunze spre restul plantei, dar după 2 – 3 săptămâni plantele lăstăresc din nou, caci părțile subterane nu sunt afectate de aceste ierbicide.
c – Kerb 50 – propizamil – ierbicid sistemic (pătrunde în toată planta), absorbit prin rădăcini, selectiv pentru trifoliene precum și pentru unele legume atacate de cuscută. Se folosește mai ales în pepiniere sau hameiști.
Dintre aceste produse cele de la punctul – a – sunt cele mai folositoare și mai eficace. Este bine ca să procedați la combaterea cuscutelor imediat ce acestea au apărut în culturi, dar mai bine să respectați măsurile de prevenție descrise mai sus, căci este și mai ieftin și mai eficace.
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea
Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
- 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
- 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
- 3 – Pomicultură – ediția 2022,
- 4 – Zootehnie – ediția 2023
Telefon: 0764 471 206 – permanent
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, pe pământ – căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar:
Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e… nimic nu e!
Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma, gospodăria dumneavoastră căci:
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi…
Ing. Ion VELICI
