Agricultura pe înţelesul tuturor – Bolile părului şi gutuiului

2365

În general atât bolile cât şi dăunătorii sunt comuni pentru seminţoase, adică pentru măr, păr şi gutui, cu mici diferenţieri, deci şi tratamentele, atât ca produs cât şi ca doze şi momente de aplicare pot fi comune. Dintre boli cele mai des întâlnite sunt :
1 – Arsura bacteriană – Pseudomonas syringae – atacă mai ales părul pe frunzele căruia apar pete mici, circulare de culoare verzui-deschis-gălbui la început şi brun-roşiatice mai apoi. În dreptul lor ţesutul moare, se usucă şi cade imprimând frunzei un aspect ciuruit. Pe fructe petele sunt negricioase, adâncite. Tratamentul constă în: Alcupral 50 UP – 0,5 %, Zeamă bordeleză – 0,75 %, Bye Bye WDC – 0,75 %, Champion 50 WP – 0,3 %, Cuzin 15 SC – 1 %, Cuprozin 10 SC – 0,2 %, Cuprofix M – 0,5 %, Funguran OH 50 WT – 0,4 %, Kasumin 2L – 0,15 %, Mancozeb 800 – 2 kg / ha, Manoxin forte – 0,25 % sau Novozir MN 80 – 0,2 %.
2 – Focul bacterian – Ervinia amilovora – este o boală relativ recentă care atacă toate organele verzi ale plantelor tinere de gutui, păr precum şi unele soiuri de măr pe care mai întâi apar brunificări. În verile umede pe ramuri şi trunchi apar scurgeri de conţinut bacterian iar iarna acestea crapă. Tinerii lăstari atacaţi se brunifică, se îndoaie la vârf şi se usucă luând aspect de pomi arşi. Atacul este asemănător cu cel de la măr, dar frunzele şi lăstarii de păr atacaţi sunt de culoare mai închisă. Cel mai eficient tratament în acest caz este igiena culturală cu eliminarea integral din plantaţie şi arderea materialului scos sau tratamente repetate cu Champion 50 WP – 0,3 % preflorar sau 0,04 % la înflorire ori cu Aliette80 WP – 0,3 % prefloral.
para3 – Monilioza seminţoaselor – Monilinia fructigena – mai este cunoscută şi sub numele de putregaiul brun sau tumifierea fructelor, atacă ramurile, frunzele, florile şi fructele în diferite faze de coacere. Primăvara în timpul înfloritului, tinerele ramuri atacate se vestejesc iar frunzele şi florile atacate devin brune şi se usucă. Pe scoarţa ramurilor atacate şi pe flori apar mici perniţe de mucegai cenuşiu-gălbui. Acestea se brunifică. Fructele atacate se brunifică şi putrezesc acoperite de mucegai. Vara pe fructele atacate apar pete brune care prin adâncire cuprind integral fructele în coacere. Aceste fructe cad uşor. Pe vreme caldă şi umedă în zonele putrede apare un putregai brun. Ulterior aceste fructe se înnegresc. În caz de secetă fructele atacate se mumifică iar când putregaiul a ajuns în interiorul fructelor, în dreptul codiţelor sau al caliciului apar pete brune. Combaterea se face, în general, simultan cu tratamentele pentru rapăn şi cu aceleaşi produse.
4 – Putregaiul cenuşiu – Botrytis cinerea – provoacă înmuierea ţesuturilor fructelor care se acoperă cu un mucegai cenuşiu la început, care apoi devine brun-oliv pulverulent. Ţesuturile atacate se înmoaie şi putrezesc. Combaterea constă în tratamente cu: Bavistin 50 DF – 0,1 %, Benomyl 50 WP – 1 kg / ha, Bravo 500 SC – 0,2 %, Benlate 50 WP – 0,1 %, Captadin 50 PU – 0,2 %, Dithane meteo 75 WC – 0,2 %, Derosal 50 SC – 0,1 %, Folpan 50 Wp – 0,2 %Goldazin 500SC – 0,1 %, Konker – 1,5 l / ha, Mirage F 75 WP 2,5 kg / ha, Metoben 75 PU – 2 kg / ha, Merp[n 50 WP – 0,2 %, Rovral 75 WG – 0,05 l / ha, Ronilan 50 WP – 0,7 kg / ha, Sumilex 50 PU – 0,75 kg / ha, Shavit 71,5 WP -2 kg / ha, Topsin 70 PU – 0,1 %, Teldor 500 – 1 l / ha, Trichodex 25 WP – 2 kg / ha, Vondozeb 75 DG – 0,2 %.
5 – Fumagina – Capnodium salicinum – succeede atacului de afide dezvoltându-se pe dejecţiile zaharoase ale acestora. Pe frunze, ramuri şi chiar şi pe fructe se formează cruste negricioase asemănătoare cu funinginea dar ciuperca nu pătrunde în ţesuturi fiind o ciupercă saprofită, se hrăneşte numai cu ţesuturi moarte. Combaterea presupune exclusiv distrugerea păduchilor, puricilor, de frunze căci nemaiexistând dejecţiile acestora nu apare fumagina.
6 – Rapănul – Venturia inequalis – este practic cea mai păgubitoare boală a seminţoaselor. Agentul patogen atacă lăstarii tineri, frunzele, florile şi fructele. Pe frunze şi flori apar pete circulare cenuşii care ulterior devin brun-măslinii iar pe fructe aceste pete sunt brun-măslinii, circulare, bine conturate. La început aceste pete sunt catifelate iar ulterior devin crustoase în centru, cenuşii cu un halou de culoare închisă, cu timpul se unesc iar ţesuturile crapă. Fructele rămân mici şi devin extrem de compacte, crapă fiind practic necomerciabile. Pe fructe atacul se poate produce de la formare până la coacere. Tinerii lăstari atacaţi se înnegresc şi se usucă de la vârf iar planta poate fi foarte puternic afectată, chiar distrusă. Combaterea în plină vegetaţie se face prin tratamente cu: Alcupral 50 PU – 0,3 %, Ardent 50 SC – 0,03 %, Bavistin 50 DF- 0,05 %, Benomil 50 WP – 0,07 %, Bravo 500 SC 0,25 %, Benlate 50 WP – 0,07 %, Bayleton 5 PU – 0,01 %, Captan 50 WP – 0,3 %, Captadin 50 PU 0,25 %, Dithane M 45 – 0,2 %, Derosal 50 PU – 0,07 %, Euparen 50 WP – 0,2 %, Funguran OH 50 WP – 0,3 %, Folpan 50 WP – 0,2 %, Goldazin 500 SC – 0,07 %, Kocide 100 SCPU -0,3 %, Labilitte 70 WP – 0,2 %, Mancozeb 800 – 0,2 %, Metoben 75 PU – 0,07 %, Merpan 50 – 0,25 %, Novozir MN 80 – 0,2 %, Orthocid Super 60 PU – 0,35 %, Polyram DF – 0,25 %, Rubigan 12 EC – 0,04 %, Sumi Alfa 12,5 WP – 0,005 %, Systhane 12 E 0,04 %, Stroby DF – 0,01 %, Syllit 65 WP – 0,3 %, Shavit F 72 WP – 0,2 %, Systhane CPU – 0,1 %, Score 250 EC – 0,2 %, Trfmine 30 WP – 0,3 %, Tiuram WP – 0,3 %, Topsin 70 PU – 0,07 %, Vectra 75 DG – 0,03 %, Vondozeb 75 DG – 0,2 %, Winner M 80 – 0,2 %, Zato 50 WG – 0,02 %, Zeamă bordeleză – 1 %, Ziram 90 PU – 0,25 %, .
7 – Făinarea – Podosphaera leucottricha – atacă de obicei primăvara pe lăstarii tineri, frunze, flori şi fructele tinere care se învelesc cu o pâslă albicioasă la început şi apoi gălbuie. Frunzele atacate se îngroaşă, răsucesc în formă de lingură şi la atingere cad. Unii lăstari atacaţi se îndoaie în cârlig şi se usucă iar florile atacate nu mai produc fructe ci se brunifică şi cad. Pe fructele tinere apare o pâslă fină, albicioasă, sub care ţesuturile se brunifică. Cel mai sensibil soi, dintre cele valoroase, este soiul de măr Ionathan care în marile plantaţii este cultivat ca soi indicator, la apariţia bolii pe el se declanşează tratamentul, preventiv pentru celelalte specii şi soiuri de sămânţoase. De aceea acest soi nu trebuie să lipsească nici din micile grădini familiale. Combaterea se face cu: Afugan – 0,05 %, Ardent 50 SC – 0,013 %, Bavistin 50 DF – 0,07 %, Benomyl 50 WP – 0,07 %, Bumper 250 EC – 0,03 %, Benlate 50 WP – 0,07 %, Baycon 25 WP – 0,1 %, Bayleton 25 WP – 0,05 %, Choros 75 WG – 0,02 %, Clarinet – 0,1 %, Derosal 50 WP – 0,07 %, Euparen Multi 50 WP – 0,15 %, Fademorf 20 EC – 0,35 %, Goldazin 500 SC – 0,07 %, Kumulus S – 0,3 %, Kasumin 2 WP – 0,15 %, Labilite 70 WP – 0,2 %, Metoben 75 PU – 0,07 %, Nimrod 0,1 %, Orius 25 EW – 0,05 %, Rubigan 12 CE – 0,04 %, Saprol – 0,125 %, Score 250 EC – 0,01 %, Systhane 12 E – 0,04 %, Shavit 25 EC – 0,05 %, Topsin M 70 – 0,125 %, Trifmine 30 WP – 0,03 %, Vectra 10 SC – 0,03 % sau Zato 50 WG – 0,01 %, Zeamă bordeleză – 1 %.
Respectați cu strictețe regulile de protecția muncii, perioada de repaus înainte de recoltare și indicațiile producătorilor, menționate pe ambalajele pesticidelor folosite și păstrați-le pe acestea pentru eventuale litigii sau neînțelegeri. Acordaţi atenţie deosebită protecţiei familiilor de albine procedând în mod corespunzător.
Ing. Ion VELICI

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here