1.3 – Tehnologia culturii protejate a căpșunului
Pentru a avea căpșune proaspete tot timpul anului această cultură se pretează și regimului de cultură protejată. Metoda de protejare este variabilă, în funcție de scopul urmărit astfel:
1.3.1 – Cultura căpșunului în tunele de plastic se practică acolo unde se urmărește devansarea recoltei cu 20 – 30 de zile. Ea presupune acoperirea plantelor în cursul lunii februarie, cu folie de polietilenă transparentă groasă de 0,05 – 0,10 mm, întinsă pe arcuri de tunel largi de 50 – 60 cm sub care se află două rânduri de căpșuni. Acest sistem de cultură are două variante și este suficient de ieftin și ușor de practicat, la îndemâna oricărei gospodării.
Tunelul simplu care acoperă 2 rânduri de căpșuni distanțate la 25 cm între ele. Acest tunel are lățimea de 50 – 60 cm și se acoperă cu polietilenă transparentă lată de 140 cm și groasă de 0,05 – 0,10 mm întinsă peste arce din salcie, răchită sau oțel beton lungi de 170 cm și groase de 1,5 – 2,0 cm, dispuse distanțat la 100 cm între ele. Polietilena poate fi sau nu perforată căci nu are influență asupra recoltei, doar că polietilena perforată favorizează aerisirea mai ușoară a plantelor, dar micșorează cu 2 – 50 C temperatura din interiorul tunelului față de cea neperforată. Folia se fixează bine în sol, atât pe laturi, cât și pe capete și se ridică pe una din laturi pentru aerisire zilnic când temperatura aerului este peste 18 – 200 C, după două săptămâni de la instalare.
Tunelul dublu este format din două tunele simple alăturate, largi de 120 cm și care adăpostesc fiecare câte patru rânduri de căpșuni distanțate la 30 cm între ele și acoperite cu un al doilea tunel larg de 330 cm și înalt de 180 cm. Tunelele mici se acoperă cu polietilenă transparentă groasă de 0,05 mm, iar tunelul cel mare cu polietilenă de 0,10 mm grosime. Polietilena poate fi perforată sau nu. Practic nu este nicio deosebire în ceea ce privește grăbirea coacerii între aceste tunele și cel simplu. Tehnologia de înființare a plantației diferă față de cea aplicată culturilor in câmp doar prin scema de plantare, în benzi de 2 rânduri la 25 cm între ele și 75 cm între benzi în cazul tunelului simplu sau benzi de 8 rânduri distanțate la 30 cm între ele și 100 – 120 cm între benzi. Restul tehnologiei este comun ambelor sisteme de cultură de la înființare până la recoltare. În perioada înfloritului se face o mai puternică și permanentă aerisire spre a evita umezirea florilor care altfel nu mai sunt vizitate de albine. Totodată așa se favorizează și polenizarea anemofilă.
1.3.2 – Cultura căpșunului în sere – solar se practică de regulă pentru căpșunul anual căruia îi induce o precocitate de 20 – 30 de zile față de cultura sub tunele. Aceste construcții durează și peste 10 ani, timp în care se înlocuiește doar polietilena. Toată tehnologia culturii este identică cu cea din câmp.
1.3.3 – Cultura căpșunului în sere de sticlă devansează recolta cu 50 – 60 de zile, uneori chiar mai mult, deoarece căpșunul se pretează foarte bine la acest sistem de cultură. Materialul săditor trebuie să fie de foarte bună calitate, cu minimum 2 – 3 ramificații terminate cu muguri de rod și fortificat.
Fortificarea stolonilor aduși din câmp pentru plantat în seră se poate face în trei moduri.
A – Repicarea timpurie, detașați de planta mamă în luna septembrie a anului premergător plantării în seră, repicare în câmp la distanța de 25 / 20 cm și fertilizarea suplimentară a acestora.
B – Stolonii refrigerați se plantează în câmp la 25 / 15 cm la începutul lunii iunie și li se aplică o tehnologie favorizantă.
C – Stolonii plantați în cuiburi de turbă sau în ghivece nutritive de tip „liffy-pot” se păstrează până în toamnă în câmp și li se aplică o tehnologie favorizantă. Stoloniii fortificați astfel nu stagnează după plantare în seră căci vin împreună cu cubul nutritiv.
Plantarea în seră se face la sfârșitul lunii noiembrie după ce plantele au petrecut minimum 10 zile cu temperaturi de +50C. în benzi de 4 rânduri distanțate la 30 cm și 20 cm între plante pe rând. Între benzi se lasă o distanță de 60 – 70 cm. După plantare se menține timp de 30 zile o temperatură de 1 – 50 C și apoi se ridică cu un grad zilnic până la 15 – 180 C. La apariția primelor fructe temperatura se ridică la 22 – 240 C ziua și 14 – 160 C noaptea. Această alternanță de temperatură influențează favorabil înfloritul, fecundarea și creșterea fructelor. Solul trebuie să aibă permanent o umiditate de 70 – 75 %, aerul o umiditate de 90 – 100 % dimineața și 65 – 70 % ziua. În zilele calde se face o puternică aerare, mai ales în perioada înfloritului. Pentru o mai bună polenizare se folosește o familie de albine la 800 – 1.000 mp de cultură în seră. Se pot folosi și diverse substanțe hormonale. Dacă se vor planta căpșuni în ghivece la mijlocul lui iulie, ține afară până la mijlocul lui octombrie și apoi introduce în seră se vor obține căpșuni proaspete de revelion.
1.3.4 – Cultura căpșunului în răsadnițe se practică prin Franța, Italia, Olanda, Japonia. Amestecul de pământ din ele are compoziția mraniță și nisip în părți egale plus 15 gr azotat de amoniu, 35 gr superfosfat și 10 gr sare potasică la 15 kg de amestec. Se folosesc stoloni repicați în iunie – iulie în câmp sau răsadnițe pentru fortificat și apoi se plantează în răsadnițele de cultură forțată (în amestecul de mai sus) încâlzite tehnic timp de două luni. Se plantează 8 – 9 stoloni / mp de răsadniță. Aici temperatura se menține la 15 – 200 C. Aici fructele apar pe la jumătatea lunii martie și durează până la finele lui aprilie. Se pot obține 1 – 4 kg fructe / mp.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI
