11 – Goji – 1
În ultimul timp tot mai multe persoane își manifestă interesul asupra unui fruct exotic pentru noi – goji – și acest lucru mă determină să aduc la cunoștință celor interesați informații utile despre acesta. Goji este un arbust fructifer de talie mijlocie-mică, cam până la 3 m înălțime care rodește extrem de timpuriu, uneori chiar din primul an după plantare, producând fructe elipsoidale ca formă, lungi de 1,5 – 2 cm, de culoare porocaliu-închis până la roșu intens, cu pulpă cărnoasă și 4 – 20 semințe în interior. În China antică era cunoscut cu mai bine de 2800 ani înainte de Christos când unul dintre cei mai de seamă cunoscători ai acestuia era chiar Shen Nung, primul împărat al Chinei, unul dintre marii cunoscători ai plantelor medicinale din acele vremuri, asociat în folclor cu acesta.. În provincia chineză Ningxia se organizează chiar și un festival anual al plantei, iar China este de fapt cel mai mare producător mondial de goji. Din fericire, poate fi cultivat cu rezultate bune și la noi în țară, iar tehnologia sa de cultură nu este cu nimic mai complicată sau mai pretențioasă decât cea a arbuștilor fructiferi autohtoni iar procurarea materialului săditor este extrem de facilă căci asemenea puieți se produc la doi pași de Tg. Jiu, la pepiniera pomicolă de la Cornești și prețul unui exemplar este identic cu cel al puieților de pomi fructiferi. O simplă trecere în revistă a compoziției chimice a fructelor va reliefa singură utilitatea acestor fructe. Dacă mai adăugăm și faptul că fructele de goji se pot folosi proaspete, dar și uscate, precum stafidele, realizăm ușor că valorificarea acestora este extrem de sigură căci practic se exclude pierderea de recoltă prin alterare cu timpul. Iată deci câteva motive să înființați o plantație de goji sau să cultivați câteva plante în grădină pentru nevoile proprii ale familiei. În 100 gr fructe proaspete de goji se găsesc : 30.500 unități ORAC (Oxigen Radical Absorbing Capacity) – adică antioxidanți, față de 275 în morcovi, 875 în ceapă, 1.475 în portocale, 2.475 în căpșuni, 2.650 în mure sau 2.750 în coacăze. Se mai găsesc 5,7 gr – grăsimi totale, din care 1,1 gr – grăsimi saturate, 10,6 gr – proteine, 21 gr – carbohidrați, 17,3 gr – zaharuri, 7,78 gr – fibre celulozice, 24 mgr – sodiu, 112,5 mgr – calciu, 8,4 – mgr – fier, 306 mgr – vitamina C, 7,4 – mgr caroten, 8,5 mgr – aminoacizi esențiali, 0,2 mgr – tanin ( vitamina B1 ), 46,5 mgr – polizaharide, precum și vitaminele A, B1, B2, B3, B5 sau alți pricipii nutritivi. Multe mari vedete internaționale recurg la ajutorul fructelor de goji sau a preparatelor din acestea pentru a-și întreține proaspăt și turgescent tenul, și nu numai. Despre rolul afrodisiac ce să mai spunem?.
1 – Importanța culturii – este dată atât de aspectul fizic al plantei, are țepi rigizi care o fac utilă la alcătuirea gardurilor vii de protecție, nici nu este consumată de animale, iar culoarea roșie, frumoasă a bacelor, fructele de goji, și dispunerea lor estetică pe ramuri imprimă plantei rol ornamental, dar mai ales prin compoziția chimică a frunzelor și a fructelor. Acestea se folosesc în fitofarmacie, deoarece ajută la îmbunătățirea memoriei, au rol cardio – protector, reglează aritmia cardiacă și hipertensiunea, au efect anticancerigen, curăță plămânii și stimulează funcționarea rinichilor, au un puternic efect afrodisiac natural și în combaterea prostatei, ard grăsimile și reduc glucoza din sânge, cresc imunitatea și reduc colesterolul și trigliceridele, îmbunătățesc circulația sângelui și întăresc părul, pielea și unghiile, ajută la detoxifierea organismului, au aport în vitamine și substanțe minerale, previn oboseala și îmbunătățesc starea generală a organismului, protejează ficatul, oasele și tendoanele, îmbunătățesc vederea, au rol antiviral și nu în ultimul rând joacă un rol important în prevenirea și combaterea Alzheimerului, iar fructele se folosesc și în gastronomie. Nu este de mirare că în vremurile noastre cererea mondială de fructe goji este în continuă creștere și mereu peste ofertă. Se zice că pe piața mondială un kg de fructe proaspete de goji se vinde cu cel puțin 10 euro. Prețul fructelor produse prin tehnologii ecologice este cel puțin dublu. Ar fi așadar o enormă oportunitate de venituri în condițiile în care sursele acestora sunt destul de reduse. Să mai precizăm că agrotehnica acestei culturi este extrem de simplă și ușoară, iar durata de exploatare eficientă a unei asemenea plantații atinge 30 ani. În țară au fost deja înființate mici plantații comerciale de goji.
În gastronomie fructele de goji sunt un adevărat superaliment și uscate se asociază cu nuci, cu fulgii de cereale în lapte, în orezul cu lapte, în budinci, cu semințe de dovleac sau cu miere de albine. Se poate prepara în blender (mixer) un suc din 1 lingură fructe de cătină + 1 lingură goji uscate + miere de albine, suc de lămâie și apă. O lingură de goji uscate + o lingură nuci măcinate + miere de albine se poate adăuga în iaurt simplu la micul dejun. Goji uscate se folosesc și pentru ornarea deserturilor sau în salatele de crudități. Din fructe de goji se pot prepara sucuri, jeleu, peltea etc.
Contraindicațiile se rezumă la a interzice consumul de goji pe durata tratamentului de subțiere a sângelui, deoarece pot anula efectul medicamentelor, sau de către persoanele alergice la polen. Au fost semnalate și unele cazuri de fotosensibilitate a pielii în cazul expunerii îndelungate la soare. Suferinzii de rinichi trebuie să consume doze moderate de goji, deoarece acestea conțin oxalați care împiedică depunerea calciului în oase, iar pe de altă parte favorizează formarea calculilor renali și veziculari.
11 – Goji – 2
2 – Puțină agrotehnică. Goji sau cătina de gard – Lycium chinense și Lycium barbarum, căci este vorba de două specii cultivate ale genului Lycium care aparțin familiei botanice Solanaceae, este originar din Tibet și s-a răspândit ca plantă de cultură în toată lumea. Nu este prea pretențios la condițiile naturale de cultură, dar desigur trebuie evitate terenurile sărace, scheletice, sărăturate, cu exces de apă sau prea grele, argiloase. Are rădăcină superficială, fasciculată, tulpină scurtă, sub 1 m, care poate suporta o coroană globuloasă sau aplatizată și frunze lungi de 3 – 6 cm, lanceolate sau ovale, de culoare verde-gri. Florile hermafrodite sunt liliachii sau violacei, cu cinci petale de 8 – 10 cm dispuse în formă de pâlnie, grupate mai multe pe un pedicel (codiță) de 1 – 2 cm și la noi înfloresc în luna iunie. Fructul este o bacă ovoidală sau alungită, de 1 – 2 cm lungime, roșu intens, cărnos, cu 4 – 20 semințe în interior și se maturează în perioada august – octombrie, condiționat de agrotehnica de cultură. Se înmulțește prin semințe, iar materialul săditor se procură de la pepiniere autorizate.
Înființarea și întreținerea plantației este comună tuturor arbuștilor fructiferi de cultură. Cele mai bune rezultate se obțin la plantările de toamnă. Schema de plantare este de 2 – 3 m între rânduri și 1,5 – 2 m între plante pe rând, în funcție de vigoarea plantelor și de tipul de coroană adoptat. Pentru coroana vas distanțele de plantare trebuie să fie mai mari decât pentru alte tipuri de coroană spre a permite o iluminare și aerare mai ușoară a plantelor, dar și un acces mai facil la ele. Pentru garduri vii de protecție puieții se scurtează la plantare la 15 – 20 cm spre a favoriza ramificarea de jos și a obține un gard viu etanș, iar în cazul tulpinilor înalte se va recurge la tutorarea plantelor pentru a obține o tulpină dreaptă, frumoasă. De obicei plantele vor începe să fructifice chiar din primul an după plantare, dar este recomandabil ca acestea să fie eliminate chiar de la apariție pentru a stimula plantele să se dezvolte fizic armonios, să se fortifice. În primii doi ani după plantare se va urmări, și face prin tăieri, realizarea coroanei dorite, dar rară și uniformă. Pe toată durata de exploatare se va urmări menținerea unei asemenea coroane pentru a obține recolte frumoase. Terenul din plantație se poate menține ca ogor negru, curat de buruieni, sau se poate înființa și menține permanent, prin cosire, un gazon frumos. În mod normal nu se impune irigarea plantelor, decât în anii foarte secetoși. Nici fertilizare suplimentară nu se impune, dar îi va prinde bine administrarea de gunoi de grajd bine compostat, toamna, încorporat imediat în sol. Deocamdată nu se cunosc boli și dăunători ai acestei culturi, deci nu se impun tratamente fitosanitare. Pentru siguranță recomandăm împrejmuirea plantației pentru a struni poftele celor ce le văd.
Recoltarea și valorificarea fructelor se face manual, la coacerea deplină a acestora, în perioada august – octombrie, înainte de căderea primelor brume, pe vreme senină, uscată, după ce s-a ridicat roua, pentru a evita eventuala mucegăire a fructelor, în ambalaje cu capacitatea maximă de 5 kg. În primul an de rod se pot obține 1 – 1,5 kg fructe / plantă, dar din anul 4 – 5 până pe la 30 de ani se vor recolta 5 – 6 kg fructe / plantă. Din 3 – 4 kg fructe proaspete rezultă 1 kg fructe uscate ce se poate vinde pe piața internă cu 80 lei / kg, iar din 5 – 6 kg fructe proaspete se obține 1 l suc de goji care tot aici se vinde cu peste 120 lei / litru. După recoltare fructele se consumă ca atare sau se usucă precum stafidele și se depozitează în ambalaje de capacitate mică, 2 – 3 kg, în spații răcoroase, aerate, fără exces de umiditate, până la comercializare sau consum.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion Velici
