La C.N. “Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice – Filiala Gorj, s-a ţinut simpozionul dedicat marelui scriitor român Ion Creangă. Iniţiativa aparţine aceluiaşi infatigabil Zenovie Cârlugea, un creator şi editor prodigios, promotor în paginile revistei “Portal Măiastra”, de valori locale, naţionale şi europene în cadrul unui program estetic şi ştiinţific exigent şi al unui demers riguros/viguros.
De altfel nr.4/2012 din “Portal Măiastra” urmează a fi lansat pe 15 ianuarie 2013, de ziua lui Eminescu, printre cei publicaţi figurând şi câţiva autori din diaspora. În deschiderea manifestării, elevele de le C.N. „E.T.” Dana Bâzoc, Oana Florea, Denisa Andreea Vlădulescu, Florina Suditu au susţinut momente poetice din propriile plachete de versuri, pe care criticii invitaţi le-au apreciat pentru scurtimea lor, stilul flash, apoftegmatic, nucleontizat, numenologic, economicos. Au participat personalităţi ale scrisului gorjean precum George Drăghescu, Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu, Romulus Iulian Olariu, Ion Trancău, Marilena Pârvulescu. S-au lansat şi nişte cărţi performante teoretic şi metacritic: “Blaga – Goethe”; “Interpretări critice”, “Viaţa şi opera lui Ion Pecie”, “Compendiu critic”, “Eminescu – concepţia social-politică” (semnată de Z. Cârlugea, R.J. Olariu, I. Popescu-Brădiceni, I. Trancău, Marilena Pârvulescu). Comunicările – cu şi despre Ion Creangă – au fost prezentate de Z. Cârlugea, I.P. Bărdiceni, Adela Necşulescu, Marilena Pârvulescu, R.I. Olariu, Zoe Elena Deju, Spiridon Popescu, Adrian Frăţilă, Mariana Staicu (Aceasta din urmă cu o cronică de înaltă ţinută intelectual-profesională la “Phallusiada” regretatului semanto-pragma-hermeneut Ion Pecie, un maestru al comentariului metacritic şi metaromânesc de talie europeană). Un «nou» Ion Creangă a fost reliefat cu seriozitate şi aplicaţie pe text, cu acribie şi dorinţa de a modifica substanţial orizontul de receptare a operei humuleşteanului şi junimistului. “Străinul” Ion Creangă ne obligă de fiecare dată să-l reaclimatizăm, orfic, în sinele nostru, ca eurile să ni se menţină tot mai însetate de profunzimea simbolică a textului-discurs şi a sacrului literar-artistic reaprins în vatra sa milenară, repotenţându-ne copilăria nemuritoare, lacomă de eternele poveşti ale lumii reale şi/sau imaginare. Omagiindu-l pe Ion Creangă, columniştii din Gorj şi-au făcut – şi de data aceasta datoria. Deşi ardeleano-moldovean, la Târgu-Jiu, prin Ion Pecie, un echinoxist, ca şi Nicolae Diaconu ori ca şi autorul acestei relatări postevenimenţiale, povestitorul-frate (mai întâi acel Eminescu care a poposit să-şi tragă sufletul pe meleaguri gorjene dar purces din Ipoteştii Bucovinei) al lui Rabelais ori Chaucer, Mark Twain ori Novalis s-a simţit la el acasă printre filologii şi creatorii gorjeni.
Ion Popescu-Brădiceni
