În ceea ce mă priveşte, soldat şi cetăţean al Romei de pe Jiu – adevărata Capitală a României cultural-artistice, datorită lansării din agora ei „columnistă” a programului estetic şi „pachetului” doctrinar al transmodernismului şi al transmodernităţii, opus celui neavenit şi inaderent al lui Nicolae Manolescu, numit, eronat, postmodernism – treaba sa, îl aştept în replică, dacă-l ţin… brăcirile – susţin că zilele USL-ului sunt numărate, în prelungirea ideii esenţiale a romancierului istoric Ion. C. Gociu.
Nuuu, să nu mă înţelegeţi, stimaţi cititori, că i-aş vrea răul. Articolele mele anterioare au mizat pe USL şi pe Victor Ponta şi, s-a văzut, nu mi-am riscat ca alţii pielea, ştiţi dumneavoastră cine. Ion Ruşeţ, de pildă, care timp de 4 ani de guvernare n-a găsit, sărmanul, câteva zeci de milioane lei, nu euro (iată sunt de foarte bun simţ!) încât „Dicţionarul scriitorilor gorjeni” să vadă lumina tiparului. Mă întreb, i-o fi ruşine? Dar să revin la firul iniţial al comentariului. Cum anticipam, USL-ul va trebui să-şi poarte crucea mai departe, o vreme. Un an – maxim doi, căci – atenţie! – Traian Băsescu încă n-a căzut de pe cal. Mai merge încă ca Bulă (sic!) pe cal, dar calul nu s-a terminat! Dar în aceşti un an-doi ani guvernarea USL-istă trebuie să confirme, să producă, să relanseze agricultura (căci industria e o misiune aproape imposibilă – ca-n filmele americane cu Tom Cruise ori Brad Pitt), să ofere locuri de muncă ori oportunităţi de afaceri tinerilor şi… şomerilor de ieri şi de azi. Odată scăpaţi de „diavolul cu coarne roşii”, odată recreditaţi în faţa Uniunii Europene, partidele din USL vor trebui să-şi gospodărească, fiecare separat, ograda proprie, propunând la prezidenţiale, câte un candidat unic. PSD-ul pe… Victor Ponta (dacă va fi cuminte: asta îi zice un „scorpion” ca mine unei „fecioare” ca dânsul), PNL pe Călin Popescu-Tăriceanu (celelalte două partide nu contează, se vor lipi câte unul la cele deja enunţate şi mari efectiv). Oricum, faptul că, în visul meu de azi-noapte, oracolul din Delphi mi-a „dictat” acest text, desigur în ideile lui scheletice, nu înseamnă – specific – decât o viziune. Dar dacă zeii mi-au transmis mie mesajul ca eu să vi-l dăruiesc mai departe? Discutând cu prefectul de Gorj, Claudiu Teodorescu, anumite aspecte, nu pot decât să nu mă bucure, fiindcă multe din scrisele mele se adeveresc. Victor Ponta s-a pus deja pe treabă, îşi bizuie politica actuală pe construcţie, pe optimism, pe stabilitate, pe claritatea în decizii, pe ameliorarea corupţiei, lenei, prostiei, lăcomiei, gugumăniei, ş.a.m.d.
Ion Popescu-Brădiceni
