Stând de vorbă cu Ion Popescu Brădiceni şi cu Ion Căpruciu, doi dintre fondatorii “Serilor la Brădiceni”, am aflat că anul acesta, preşedintele Juriului care a acordat Premiile Fundaţiei „Serile la Brădiceni” a fost scriitorul Adrian Alui Gheorghe, laureat al Atelierului Naţional de Poezie în urmă cu trei ediţii, iar membri: academicianul Constantin Mircioiu şi doctorul în filologie Ion Popescu Brădiceni, şi el laureat pentru Poezie, în 1977.
Ca partener media al „Atelierului Naţional de Poezie “Serile la Brădiceni”, Gorjeanul va da curs „ploii” de diplome acordate cu generozitate şi al cărei scop declarat este încurajarea şi consacrarea unui concept specific „columnismului” şi „transmodernismului” – localismul creator.
Este vorba de un concept îmbrăţişat în revista „Literatorul” de Nicolae Diaconu şi de Marin Sorescu şi adus în stadiu de paradigmă de câţiva scriitori gorjeni de elită: Ion Căpruciu, Ion Cepoi, Ion Trancău, Ion Popescu Brădiceni, Ion C. Gociu (tot un Ion sunt eu însumi şi aportul meu s-a direcţionat pe traseul aceluiaşi demers original –n.m., I.P.).
Aşadar, s-au bucurat de aprecierile de rigoare romancierii Mircea Liviu Goga (Insula fericiţilor), Dumitru Tâlvescu (Gisela), Ion C. Gociu (Maia); prozatorii Ion Căpruciu (Amintiri din Casa Amintirilor), Silviu Doinaş Popescu (Găleţile vitezomane); poeţii Persida Rugu (Deşertul dintre două respiraţii), Ion Maria (După cutremur), George Dumitru (Ogorul sângelui), Ion Popescu Brădiceni (Tranşee de cristal), criticul Ion Trancău (Un compendiu critic – dedicat membrilor USR, Filiala Gorj, dar şi unor nemembri gorjeni), umoriştii Nelu Pochea (300 de catrene perene) şi Grig M. Dobreanu (“Antologia epigramei gorjene”); editorii Maria Ştefu (pentru Cartea Satului, de Nicolae Al Lupului), Marius Buzera (pentru volumul “Titu Rădoi: Restituiri necesare” – 2012), Dan Dorin Taşcău (pentru „Viaţa şi opera lui Ion Pecie); tehnoredactorul Rodica Teişi (pentru punerea în operă tipărită a „Tranşeelor de cristal” de Ion Popescu Brădiceni), a „Maiei” (Ion C. Gociu), a tratatului „Blaga-Goethe. Afinităţi elective”, de Zenovie Cârlugea a plachetei „Haiku” (Romeo Ionescu), Tipografia ProdCom SRL (director: Minel Cinciulescu), a cărui osârdie întru asigurarea unei fluenţe editoriale fenomenului livresc este admirabilă); publicistică lui Ion Predoşanu (din Gorjeanul).
Adnotările de faţă nu vor trece cu vederea intenţionalităţilor „Serilor la Brădiceni”. Acestea au avut ca bază o mai veche carte de poezie a lui Ion Popescu Brădiceni, din 1996, dar, ulterior, s-a conturat estetic şi poetic, ba chiar social şi politic (a se citi ideologic). Termenul de politic nu presupune demagogia politicianistă, cu angrenarea poetului şi a criticului în viaţa cetăţii.
Ritualul/ceremonialul aferent „Serilor la Brădiceni” se vrea o reîntoarcere a Poeziei către regimul/transcendenţa Sacrului; totodată, o „renaturalizare” a discursului liric, o revenire a lui la transparenţa clasică; o reverificare a toposurilor constante naţional şi universal, arhaice şi moderne: biserica, râul, mama, casa, Dumnezeu, Iisus Cristos, neamul, patria, câmpia, timpul kairotic, spaţiul mioritic, naşterea, nunta, moartea, (r)evoluţia, iubirea devoţiunea, raiul/plaiul, istoria, jertfa şi celelalte.
La „Serile la Brădiceni”, determinantă e atmosfera de SĂRBĂTOARE, ca opus, categorial, futilităţii cotidiene, cronologiei care îngurgitează tot cu un straniu nesaţiu. Şi efigială rămâne încununarea laureaţilor în Biserica- monument istoric din Brădiceni, chivot divin şi Graal sacrificial.
Ion Predoşanu
