A XI-a ediție a Simpozionului Național de Etnografie desfășurat la Gorj

Vineri, 27 octombrie 2023, începând cu ora 09:30, pentru a nu știu câta oară, Muzeul Județean Gorj ,,Alexandru Ștefulescu”, ne-a demonstrat că istoria și cultura sunt la ele acasă.

A XI-a ediție a Simpozionului Național de Etnografie, cu tema ,,Sat și stat, de la entitate spirituală la realitate politico-statală”, inițiativă a prestigioasei instituții gorjene de cultură, a reunit, vineri, 27 octombrie 2023, începând cu ora 09:30, în sala indiană a muzeului, etnologi, istorici, scriitori, gazetari, artiști, finanțiști, profesori, ofițeri etc, toți însuflețiți de același ideal – un popor trăiește prin capacitatea lui culturală și istorică unde au fost lansate și două lucrări de istorie și cultură.
Au răspuns invitației spirite culturale autentice din Argeș, București, Caraș-Severin, Dolj, Gorj, Maramureș, Mehedinți și Vâlcea. Alături de specialiștii în domeniu, au răspuns invitației doamnele inspector școlar Angelica Necșulea și Georgiana Stoica Diaconu, domnul colonel Andronescu Gheorghe, comandantul Garnizoanei Târgu Jiu, domnul Octavian Moraru, președintele Filialei Gorj a Veteranilor de război, domnul Victor Troacă, președintele Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Şerban”
și reprezentanții Asociației Județene Gorj „Tudor Vladimirescu” Cultul Eroilor, a cărei mică delegație a fost alcătuită din: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, profesor dr. Ion Mocioi și ing. Vasile Ionescu. Invitat de onoare a fost marele om de cultură român, Constanțiu Mara, sosit special de la Stockholm. Cum era și firesc, județul Gorj a fost reprezentat de valoroși intelectuali, care au pus în lumină tezaurul cultural și turistic al județului de pe Jiul de Sus. Dictonul unui intelectual umanist fiind ,,Nihil sine Deo, nihil sine libris”.
În deschiderea lucrărilor simpozionului, istoricul dr. Victor Albinel Firescu, șeful Secție de Artă și Etnografie de la Muzeul Județean Gorj și coordonator al simpozionului de etnografie de la Târgu Jiu, începând cu anul 2009, a precizat că Simpozionul Național de Etnografie a început într-un mod mai restrictiv, cu denumirea de „Satele oltene din zona de sub munte”, în primele două ediții. Ulterior, prin prezența unor invitați de marcă, unii dintre aceștia, embleme de marcă ai etnografiei române, precum domnul profesor dr. Mihai Dăncuș, istoric, profesor, etnograf, etnolog, autor și cercetător român, director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, domnul profesor dr. Ioan Vodea, și alții care ne-au onorat cu prezența aici, simpozionul s-a lărgit și a căpătat actuala titulatură ca un mod de a prezenta în oglindă două concepte.
„Astăzi, în deschiderea simpozionului, îl avem aici pe domnul profesor Dumitru Cauc care lansează a doua ediție a cărții «Victor Popescu – simbol al luptei poporului român pentru întregire națională» și o a doua carte «Însemnări din campanie – povestirile unui om» de Ion Mara. Suntem onorați cu prezența fiului autorului, Constanțiu (Puiu) Mara, venit de la Stockholm”, a precizat domnul Albinel Firescu.
Domnul profesor Dumitru Cauc a făcut o paralelă între cei doi dascăli și ofițeri de rezervă gorjeni, care au luptat pe front cu arma în mână, în Regimentul 18 Gorj, unul, ca sublocotenent, învățătorul Victor Popescu din Valea cu Apă, în Primul Război Mondial, iar celălalt, ca plutonier, învățătorul și poetul Ion Mara din Strâmba-Jiu, în Al Doilea Război Mondial. „Prin anii ’60 ai secolului trecut, ca și alți copii de vârsta mea, în nopțile lungi de iarnă, ascultam poveștile pe care le depănau cei care participaseră la război. În una dintre acele seri am auzit pentru prima dată vorbindu-se și despre «haiducul» Victor Popescu din Valea cu Apă. Abia mai târziu, prin anii ’70, fiind elev la liceu, crescând apetitul pentru lectură și cunoaștere, am constatat că în Oltenia devenise un erou legendar. Interesul pentru cunoașterea adevărului istoric despre acesta a sporit după ce, în anul 1980, mi-am început activitatea ca profesor de istorie la școala ce-i poartă azi numele. Am considerat firesc să-i cunosc admirabila sa biografie, în acest scop lecturând cărți și articole, studiind documente de arhivă, purtând discuții cu urmașii acestuia și cu foștii săi elevi, ulterior intervievând o mulțime de oameni care l-au cunoscut. Promovându-i constant personalitatea, am constatat că Victor Popescu nu era numai o legendă, era un simbol al luptei poporului român pentru unitate, independență și demnitate națională, un adevărat apostol al cetății și un om devotat acesteia. Scriind această carte nu fac decât să înrourez legenda și să-i asociez adevărul istoric bazat pe fapte și documente certe” a povestit autorul despre sublocotenentul învățător Victor Popescu (1886 – 1968).
Referitor la celălalt învățător, plutonier în rezervă Ion Mara (1908 – 1990), profesorul Dumitru Cauc ne-a mărturisit: „Înzestrat nativ cu un simț fin de observare a realităților din jurul său, trecute apoi prin filtrul omului de cultură, al poetului și, pe front, al militarului, Ion Mara s-a simțit dator să descrie stările sufletești ale celor care luptau pentru o cauză dreaptă pe pământuri străine, în același timp descriind locuri, popoare și civilizații, pledând mereu pentru «omul care se apropie de idealul om». Însemnările sale personale din campanie sunt un imn închinat măreției omului și Țării în fața căreia vrea să îngenuncheze. După război a cunoscut prigoana regimului comunist. Acesta a fost și motivul pentru care în timpul vieții sale nu s-a putut publica însemnările de pe front. Editându-i scrierile, i-am împlinit dorința, mai rămâne însă speranța acestuia într-un timp când «munții de pâine vor fi ai noștri toți. Țară, izbăvită de nedreptăți și hoți». Poate, cândva, se va împlini și aceasta!”
Doamna inspector școlar de istorie dr. Angelica Necșulea a făcut recenzia cărții despre Ion Mara prezentată azi publicului de profesorul de istorie și publicistul Dumitru Cauc. „Ion Mara nu a scris numai istorie. A scris și proză și poezie. Cartea despre Ion Mara este o restituire a operei gorjeanului nostru, cu însemnări de pe front cât și ca scriitor și poet. El realizează o frescă vie a războiului și a eroismului militarilor gorjeni. Caietul de însemnări pe care a scris Ion Mara are 250 de pagini numerotate, scrise mărunt și este împărțit în diverse capitole: personalitatea comandantului, instrucția de luptă, armament, dispozitivul batalionului în avangardă, scrise în perioada cât a fost elev în școala militară de subofițeri de rezervă, apoi, însemnările de campanie când a plecat la luptă pe Frontul de Est, descriind, pe zile, ca într-un adevărat jurnal de război, acțiunile de luptă ale Regimentului 18 Gorj, din Basarabia și până în Peninsula Crimeea. La sfârșitul lunii aprilie 1942 plutonierul Ion Mara se îmbolnăvește grav și este internat la spitalul din Simferopol, apoi trimis la Spitalul Nr. 14 din Nicolaev, unde începe să-și refacă sănătatea. Pe 11 mai este trimis în țară, la București cu un avion german, iar aici se termină însemnările de campanie. Prin descrierea, la firul ierbii, a războiului, prin atașamentul sufletesc la dramele individuale dar și colective ale militarilor români plecați să reintegreze României teritoriile răpite, descriindu-ne tributul de sânge dat, Mara este un psalmist al jertfei românești, al jertfei ostașului cu Dumnezeu în inimă, care și-a dorit ca urmașii săi gorjeni să știe cum s-au luptat și cum s-au jertfit strămoșii noștri pentru țară și credință. Celelalte scrieri din lucrare vin să completeze destinul cultural și uman al unui gorjean trăitor, întreaga viață în Ardeal, după terminarea războiului, dar purtând mereu dorul de Jii și de satul său natal, Strâmba-Jiu” a mărturisit doamna profesoară Angelica Necșulea.
Artistului plastic Constanțiu Mara, fiul eroului Ion Mara, venit din Suedia pentru acest eveniment, ne-a prezentat carnetul cu însemnările de pe front ale tatălui său, și a povestit lucruri interesante despre tatăl său, ca dascăl și om de cultură al Aradului.
În final, domnul Croitoru Gabriel, cercetătorului științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” din Craiova a făcut referiri la cartea „Victor Popescu – simbol al luptei poporului român pentru întregire națională”, ediția a II-a, revizuită și completată. „În primul capitol al acestei cărți, dedicat istoriografiei problemei declanșării Primului Război Mondial, domnul profesor Dumitru Cauc analizează minuțios, critic și obiectiv, toate lucrările dedicate temei apărute până la dânsul, evidențiind și decelând valoarea fiecăreia. Studiind această carte, veți fi surprinși de bogăția, de multitudinea și diversitatea materialelor documentare, care sunt completate cu numeroase informații culese de la cei care l-au cunoscut pe eroul Victor Popescu. În partea a doua a lucrării, este prezentată viața, destul de exhaustivă a acestuia, intrarea în război, ca sublocotenent de rezervă, în Regimentul 18 Gorj, lupta sa ca șef de partizani în zona Gorjului și a Mehedințiului, întoarcerea sa la regiment aflat pe frontul din Moldova, revenirea sa acasă după terminarea războiului, unde se dedică întru totul comunității apartenente, dând dovadă de un înalt profesionalism în calitate de dascăl, devenind apoi unul dintre cei mai activi susținători ai ridicării unui monument dedicat eroilor din satul natal și a realizării unui nou lăcaș de cult religios, deoarece biserica cea veche, de lemn, devenise neîncăpătoare. În partea de final a cărții, sunt prezentate numeroase anexe documentare. Această lucrare vine în completarea istoriografiei locale despre unul dintre eroii gorjeni care a rămas o pildă vie pentru noi și generațiile viitoare și este ca un monument pentru eternitate ridicat de autor, eroului Victor Popescu” a spus cercetătorului științific Croitoru Gabriel.
Nouă, cei de la Cultul Eroilor Gorj, ne revine nobila misiune, de a face cunoscute faptele de arme ale acestui erou gorjean, care împreună cu Ecaterina Teodoroiu, și alți iluștri eroi ai Gorjului au devenit simbol al luptei poporului român pentru întregire națională.
Felicitări participanților și organizatorilor și mulțumiri invitaților. Cine a fost azi în sala Muzeului Județean ,,Alexandru Ștefulescu” a putut încă o dată să constate că arta și cultura sunt cuceriri ale omului pentru a ÎNĂLȚA o lume care nu aparține decât OMULUI! Atunci, să tacă armele și să vorbească cultura! Iar istoria să consemneze aceste fapte.
Col. (rtr.) Gigi Bușe