Edilul Liviu Blideanu, de la Stănești, a percutat la inițiativa consilierilor județeni ai PSRo Gorj de a participa, marți, la Târgu-Jiu, la un simpozion dedicat Marii Uniri. Aici se va discuta pe larg și despre dorința românilor de a se unii cu frații lor moldoveni de peste Prut, fapt susținut de Partidul Social Românesc. “Am încercat alături de președintele PSRo Gorj, David Groșeanu, să convingem cât mai mulți primari din județ să se alăture inițiativei PSRo de a sprijini inițiativa fraților moldoveni de peste Prut de a se uni cu patria mamă. Am găsit înțelegere la Stănești, la domnul primar Blideanu, care nu numai că a promis că va participa la simpozionul de marți din municipiu, ci va organiza activități specifice chiar în localitatea pe care o conduce”, a declarat Ion Coană, consilier județean PSRo Gorj și vicepreședinte al organizației. Acesta se așteaptă ca și alți primari din Gorj să se alăture acestei idei. De altfel, nu numai PSRo susține unirea României cu Republica Moldova, ci și PNL-ul, prin vocea lui Ludovic Orban.
A.STOICA
Și noi vrem unirea!!!
Anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918, armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru 
capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. La 27 martie (9 aprilie) 1918 Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) ce reprezenta concretizarea și biruința mișcării “româniste” din acest ținut, în contextul prăbușirii Imperiului Rus, proclama UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA. “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România” (din conținutul actului Unirii Basarabiei cu România). Astfel a început visul frumos al românilor de dincoace și de dincolo de Prut, vis de secole, închegat de originea latină comună, de tradițiile și obiceiurile asemănătoare. Deși pierdută în vara anului 1940, Basarabia, al cărei nume, provenit de la Basarab I Întemeietorul, schimbat ulterior în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, “sovietizată” prin măsuri staliniste extreme, a continuat să “gândească”, “să cânte” și să “vorbească” românește. După prăbușirea imperiului sovietic, Basarabia, devenită Republica Moldova, optează pentru democrație, începe să funcționeze principiul separării puterilor în stat, pluralismul politic etc. Moldovenii își recapată demnitatea, dobândesc drepturi și libertăți democratice, capătă dreptul la libera exprimare, presa devine liberă. Astfel, apare posibilitatea, unui nou vis, nutrit atât în stânga, cât și în dreapta Prutului, acela trăit atunci la 27 martie 1918, visul unirii. Astăzi, la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, sperăm, și, odată cu omagierea zilei de 27 martie 1918, noi, Școala Gimnazială Stănești, autoritățile locale ale comunei Stănești, județul Gorj, ne vom manifesta, prin activități cultural-artistice, ca și cele peste 2500 de comune ale României și alte sute din Basarabia, dorința ca Basarabia să revină la sânul mamei sale ROMÂNIA. Prin poeziile lui Grigore Vieru, cântecele lui Ioan Aldea Teodorovici, poezia lui Goga, Eminescu, Păunescu vom înrădăcina spiritul patriotic celor mai mici dintre locuitorii comunei și le vom promite că, NICIODATĂ, nu or să mai vină “triburi, să ne ia pământ și frați/ Și-n fața lor abia rostim cuvântul/ Și, prin tăcere suntem vinovați!” (versuri din poezia “Basarabia pe cruce” de Adrian Păunescu).
Prof HOLINGHER GRIGORE ALIN
