Am rămas surprins plăcut când am primit lucrarea editorială „Trăiri şi doruri” a domnului profesor Gheorghe Dănescu. Nu este prima apariţie a domniei sale, domnul profesor devenind un perseverent în scrisul şi publicarea de versuri pe înţelesul tuturor.
Domnul profesor Gheorghe Dănescu este un cadru didactic foarte bine pregătit profesional, dar şi un OM ancorat în realităţile vieţii. Am toată consideraţia pentru domnia sa şi pentru soţia domniei sale (care mi-a fost primul învăţător în clasa I: doamna Natalia Dănescu). Sigur că s-ar putea spune multe despre profesorul Gheorghe Dănescu şi fraţii săi, tot slujitori ai şcolii. Dar să revenim! Lucrarea editorială de faţă, prefaţată de profesor Dumitru Dădălău (Colegiul Mătăsari), doamna Silvia Podeanu (profesor din Novaci), domnul Ion Duţă (profesor din Novaci şi consătean cu autorul), este o culegere de poezii cu teme diferite, din trăiri personale, şi prezentate într-o manieră teligibilă pentru orice cititor.
Toate creaţiile sale poetice au un conţinut din care se poate extrage şi o morală sau o concluzie.
Se constată un ritm cursiv, fără a-ţi obosi mintea ca să înţelegi.
Volumul de poezii merită să-l găseşti şi să-l lecturezi, savurând astfel viaţa şi aducându-ţi aminte şi de ceva personal. De altfel, volumul are un capitol „Aduceri aminte”.
Nu a uitat nici pe cei mai mici încât a inserat şi capitolul „Poezii pentru cei mici”. De remarcat poezia „Evoluţie”: Plămădit dintr-un sărut/ Vrea de-acum să arate/ Cum că el va şti de toate.
Emoţionat şi pilduitor pentru toţi ce citesc aceste versuri este poezia-poem „Scurte şi modeste aprecieri despre unii din colegii mei de şcoală (Şcoala Normală Târgu-Jiu) în perioada 1944-1952”, care începe cu versurile: „După 60 de ani de viaţă / De când şcoala am absolvit / Îi am mereu prezenţi în faţă / Colegii ce m-au însoţit”.
Cunoscându-l personal pe domnul profesor Gheorghe Dănescu şi pe soţia domniei sale (care mi-a pus prima dată condeiul în mână), am simţit nevoia să consemnez câteva rânduri.
Cu atât mai mult cu cât domnul profesor a fost coleg de catedră şcolară cu tatăl meu: profesor Constantin Şişiroi. Fratele domniei sale a fost coleg la Şcoala Normală cu tatăl meu.
Să auzim numai de bine, domnule profesor Gheorghe Dănescu!
Constantin Şişiroi, medic Spitalul Judeţean Târgu-Jiu