Recent am avut privilegiul să particip pentru prima dată la aniversarea Zilei Marinei Române desfăşurată nu la malul mării, ci într-un port fluvial respectiv la Drobeta Turnu Severin. Chiar dacă programul nu a fost poate la fel de spectaculos ca la mare, evocarea marinarilor, precum şi a primelor lupte date de Marina Fluvială în cursul Războiului de Independenţă, atunci când şalupa Rândunica a torpilat monitorul (vas de război fluvial) otoman Duba Seifi deschizând drumul acţiunilor militare moderne pe fluviu, au captivat atenţia celor prezenţi.
Jocurile marinăreşti specifice, şi nu în ultimul rând, escapadele pe Dunăre efectuate cu navele şi prin truda agenţilor din cadrul Poliţiei de Frontieră ce nu au precupeţit să vină din ziua lor liberă pentru deliciul copiilor şi nu numai, au întregit tabloul unor manifestări reuşite, spunem noi, chiar dacă nu de calibrul celor de pe litoral.
Iată un bun prilej de a creiona pentru cititorii noştri câteva repere legate de cel mai lung defileu aflat la graniţa noastră cu Serbia, particularităţile sale, şi nu în ultimul rând, ariile protejate înfiinţate pe aceste locuri cu scopul prioritar de a proteja factorii ambientali locali, precum şi ecosistemele, unele chiar unicat în Europa. Bătrânul Danubiu în drumul său spre mare a dăltuit la trecerea prin munţi un defileu de-o frumuseţe aparte, unic în felul său în Europa. Intrând în ţară pe la Baziaş, el şi-a croit cu greu în şisturile cristaline de la Locva primul sector al defileului. Apoi după Moldova Nouă începe o luptă titanică cu masivele calcaroase pentru a ieşi în final la Gura Văii, din impunătorul jgheab ferestruit în piatră.
Marele defileu cu versanţi înalţi şi albia presărată cu stânci a fost săpat de apele bătrânului fluviu prin fosta strâmtoare marină formată în miocen, ce lega bazinul panonic de cel ponto – carspic. Caracteristic pentru acest defileu este lungimea sa (135 km), precum şi înălţimea mare a abrupturilor de calcar. Volumul uriaş al apelor Dunării, prins în strâmtoarea muntelui, curge printr-o albie cu aspecte variate ca secţiune.
(Va urma)
Mugurel Petrescu
