„Seceta a ucis orice boare de vânt / Soarele s-a topit şi a curs pe pământ” pare să spună peisajul întâlnit în drumul meu spre Cheile Şuşiţei Verzi din nordul spaţiului gorjean. Mai zilele trecute având drum am tras o tură cu toată canicula de afară prin acele locuri pentru a vedea cum mai evoluează lucrurile prin zonă în aceste zile de „zăduf”.
Râul pe alocuri secat de tot, pe aici pe colo numai un firişor de apă abia spală malurile prin unele locuri, pentru ca mai apoi să dispară în subteran pentru a apărea cu unda firavă împuţinată de seceta prelungită pe Valea Sohodolului, mai precis în perimetrul La Cuptor- Gârla Vacii.
Ori cam în aceeaşi porţiune (din dreptul Ocolului Silvic local şi până mai jos pe cursul apei undeva în dreptul noului punct al Salvamontului din zonă) hidrologii în colaborare cu speologii de la ISER Bucureşti au determinat folosind trasori clasici şi speciali mai multe puncte unde apa Şuşiţei Verzi dispare în subteran prin multitudinea de fisuri carstice.
Rezultatele determinărilor (efectuate încă de acum trei decenii) au confirmat faptul că în zonă există o circulaţie subterană a apei prin carst în perimetrul Şuşiţa Seacă-Şuşiţa Verde – Sohodol, apele ce se pierd în carst împreună cu cele din precipitaţii din perimetrul celor două Şuşiţe circulând prin subteran pe o direcţie NE-SV până în apropierea cursului Sohodolului. Mai precis în dreptul peşterii Gârla Vacii (unde o parte a râului dispare în munte), unde hidrologii susţin că există un acvifer (o 
acumulare subterană de apă) de unde se alimentează izbucurile din zonă bineînţeles astăzi cu debite foarte mici cauzate de seceta extremă din acest an.
Adică spus mai pe româneşte apele Şuşiţei Verzi se pierd în subteran (lucru cunoscut de localnici şi care se poate observa cel mai bine în perioadele secetoase când se vad chiar fisurile pe fundul albiei Susitei Verzi) în mai multe zone ieşind la suprafaţă în condiţii normale sub formă de izvoare. Care ape pot fi contaminate accidental de la 
deşeurile ce pot fi aruncate de turişti şi nu numai acţiunea necugetată a unora putând afecta negativ comunităţile din aval.
Meritoriu este faptul că în perioada când am fost prezent pe vale şi am făcut fotografii (unde în unele dintre acestea se poate vedea debitul foarte mic din porţiunea după cascadă) curăţenia albiei şi a porţiunilor învecinate era bună ce ne face să credem că 
nici pe viitor nu vom avea surprize neplăcute din punct de vedere al deversărilor, iar albia fie şi aproape seacă nu va fi poluată cu nici un fel de reziduri ori deşeuri.
Pentru cei care nu au înţeles încă trebuie să repetăm pentru a nu ştiu câta oară la final că nu suntem în căutare de subiecte şi vom fi primii care vom evidenţia activităţile ori 
demersurile ce vor fi făcute fie de autorităţile locale ori instituţiile deconcentrate pentru protejarea mediului ambiental local, dar şi primii care vom sesiza derapajele de la regulile ori legile de protecţie a mediului ori a locurilor protejate prin efectul legislaţiei în vigoare.
Mugurel Petrescu
