Sub egida Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, la Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, a avut loc şi cea de-a IV-a ediţie a Conferinţei Naţionale „Creativitate şi eficienţă în educaţie” (22-24 aprilie 2015).
M-am numărat deopotrivă printre organizatori (alături de Amelia Georgiana Boncea, director al D.P.P.D. în exerciţiu şi lect. univ. dr. Sorin-Avram Vârtop, un autentic specialist al domeniului) şi printre membrii comitetului ştiinţific (printre aceştia patru academicieni: Mihai Cimpoi, din Republica Moldova, Adam Puslojici, din Serbia, Alexandru Boboc şi Solomon Marcus, din România) şi doi mari scriitori contemporani: Mircea Bârsilă, un vechi columnist şi Vasile Spiridon, de la Bacău.
Conferinţa a avut două secţiuni: la cea dintâi moderator a fost domnul Sorin-Avram Vârtop şi s-a numit Învăţământul românesc faţă în faţă cu noua generaţie. Pe cea de-a doua am moderat-o, eu, I.P.B. şi a numărat 23 de lucrări, pe tema generală: Paradigme metodidactice / metadidactice.
Şi a fost o reuşită, întrucât atmosfera – una interactivă –, s-a vădit a-şi finaliza obiectivele. Participanţii s-au încins la discuţii vii, căutând soluţii de optimizare a parametrilor fundamentali ai învăţământului actual într-o Românie cu un regim social şi politic, economic şi cultural care întârzie să percuteze la imperativele unei reale reformări atât a formelor, cât şi a conţinuturilor.
Conferenţiarii au pledat pe un ton fie patetic, fie emoţional, fie critic, fie teleologic pentru modificarea şi restructurarea din temelii a paradigmelor existente, reîntoarcerea totuşi în tradiţie, dar vizând, corelativ, inovaţia, reinventarea acestora sub semnul unui viitor al concurenţei acerbe pentru supravieţuire măcar în termenii unui minim confort, material şi spiritual.
Vorbitorii: Ion Alexandrescu, Marin Colţan, Ana Gogălniceanu, Ion Elena, Dan Pupăză, Daria Ionescu Haidău, Mihaela Sanda Popescu au dat contur unui veritabil dialog al artelor: teatru, pictură şi desen, muzică, poezie, arta povestirii pentru copii.
Au participat, ca invitaţi, actori ai Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu printre aceştia numărându-se George Drăghescu (un altfel de Păcală în producţiile montate de regizorul Ion Alexandrescu), Rodica Gugu-Negrescu, care s-a implicat sentimental şi intelectual în reuşita acţiunii, de un impecabil nivel academic şi paideic / motivaţional, întrucât studenţii participanţi au avut efectiv de reţinut şi de câştigat.
Ideea-pivot a constituit-o, în cele din urmă, nevoia de NOU în ştiinţele comunicării şi educaţiei, graţie cărora tinerii vor putea accede spre profesii compatibile cu propria lor vocaţie.
În pofida încercării industriilor transnaţionale de a-l transforma pe muncitor într-o entitate mecanomorfă / robotizată (adică mankurtizată drastic şi forţată să fie mereu în turmă, ci nu deasupra ei – n.m., I.P.B.), învăţământul transdisciplinar / transmodernitar şi integralizator va trebui să dezvolte în personalitatea individului sentimente superioare, convingeri sănătoase, atitudini identitare, mentalităţi revoluţionare, elanuri creative etc.
În acest sens, a luat cuvântul cel dintâi, în deschidere adică, Ion Alexandrescu, punând accentul axiologic pe implementarea alternativei teatrale pe corpul, cam rigid, al sistemului de învăţământ de azi. Combinând vizualul cu auditivul, realul cu virtualul, a izbutit să arate că, prin teatru, conceptul de «şcoală-altfel» poate deveni o dimensiune esenţială în arta formării de caractere şi destine umane, alături de practicarea artelor vizuale, de educaţia cu modele, de exploatarea talentelor la copii, urmărindu-se dezvoltarea continuă a acestora până la a surprinde prin realizări remarcabile, din ucenici transformându-se la rândul lor în maeştri. O figură luminoasă, eroică, a Gorjului nostru istoric, cultural şi creator de valori rămâne ilustrul dascăl, cercetător şi scriitor, publicist şi etnograf Grigore Pupăză (din Arcani), cu o formaţie profesională şlefuită la Universitatea din Cluj-Napoca şi în tandem cu celebrul Vasile Cărăbiş. Succinta prezentare a lui Dan Pupăză a stârnit dezbateri aprinse despre soarta Basarabiei şi a Ardealului în tulburele context internaţional provocat de „dictatorul” Putin, pus de un timp pe rele şi de revizionismul maghiar parcă fără de sfârşit (Orban).
Ion Popescu-Brădiceni, doctor în filologie
