Viaţa aglomerată şi agitată în care trăim, visul de a realiza cât mai multe, diversele probleme cu care ne confruntăm zilnic, toate acestea duc la stres. Din punct de vedere medical, stresul este o reacţie de apărare a individului la agresiunile mediului.
De cele mai multe ori, această reacţie este însoţită de stări cum ar fi: tensiune, constrângere, încordare, inadaptare, suprasolicitare, acestea provocând o instabilitate în viaţa noastră, ceea ce duce la incapacitatea de a ne desfăşura în condiţii bune activităţile zilnice, inclusiv cele profesionale, până la apariţia unor boli precum: ulcer, cefalee, infertilitate, astenie, depresie sau boli cardiace. Pentru a evita anumite situaţii delicate e bine să cunoaştem cauzele şi metodele de prevenire şi tratare a stresului.
Ambiţia sau frustrarea, precum şi anumite boli cronice, sunt unele dintre cele mai frecvente cauze ale stresului. Stresul este provocat şi de un anumit mod de viaţă. Aici amintim: şomajul, pensionarea, moartea unui membru al familiei, activităţile profesionale extenuante etc.
Cum îţi dai seama că eşti stresat:
Daca prezinţi una din stările de mai jos atunci înseamnă că e posibil să te confrunţi cu stresul şi trebuie să iei măsuri ca să evitaţi instalarea acestei afecţiuni:
• Nervozitate
• Anxietate
• Depresie
• Senzaţie de tensiune şi oboseală musculară
• Tulburări de somn
• Dureri de cap
• Insomnie
• Oboseală excesivă
• Nelinişte
• Lipsă de energie
• Afecţiuni cardiace
• Scăderea capacităţii de concentrare
• Creşterea sau diminuarea poftei de mâncare
Sfaturi pentru prevenirea stresului:
Faceţi mai multă mişcare. Prin activităţile fizice înlăturaţi starea de nervozitate, tristeţea, furia.
Adoptaţi un regim alimentar echilibrat pentru a face faţă solicitărilor de peste zi.
Pentru reducerea stresului consumaţi: ţelină, seminţe de floarea soarelui, varză, castraveţi, seminţe de susan, avocado.
Nu exageraţi cu cafeaua sau înlocuiţi-o cu ceaiuri de tei, busuioc sau levănţică şi beţi opt pahare de apă pe zi.
Dormiţi suficient, între 7 şi 9 ore pe noapte. Odihna vă ajută să vă limpeziţi gândurile.
Acceptaţi compromisurile. Uneori, acestea sunt de preferat în locul unei discuţii în contradictoriu care pare să nu se mai sfârşească.
Faceţi exerciţii respiratorii.
Faceţi-vă timp pentru distracţie şi pentru micile plăceri ale vieţii, cum ar fi o plimbare prin parc sau o lectură plăcută.
Consultaţi-vă cu prietenii despre problemele care vă apasă. S-ar putea ca sfaturile lor să fie preţioase.
Implicaţi-vă în diverse activităţi sociale, pentru a lunga singurătatea.
Cristina RĂSCOL
