Denumită popular hamei, camalău, himel, mălugă sau tofolean, Humulus lupulus este o plantă perenă, căţărătoare (la fel ca fasolea) ca o liană, cu tulpina lungă de 3-5 m. Frunzele sunt aspre, păroase pe faţa superioară (ca frunzele de viţă-de-vie). Florile sunt grupate în conuri ovoidale, lungi de 2-3 cm, pudrate cu un praf fin, răşinos, galben-auriu, numit lupulină.
Când şi cum se recoltează?
În scopuri terapeutice, de la hamei se folosesc doar conurile. Recoltarea se face în timpul înfloririi, în lunile august şi septembrie, când conurile devin verzui spre galben. Uscarea se face în locuri umbroase şi aerisite, pe etajere, în straturi subţiri, fără a fi întoarse. Produsul uscat are miros aromatic şi gust amar. Nu se păstrează în saci de plastic sau în grămezi, deoarece substanţele active se degradează repede, prin oxidare, în raport cu aerul.
Proprietăţi şi indicaţii terapeutice ale hameiului
În diverse preparate, conurile de hamei exercită asupra organismului uman acţiuni neuro-sedative, calmante, relaxante, antiseptice, bacteriostatice (inclusiv Mycobacterium tuberculosis – antituberculos), antispastice, diuretice, depurative (curăţă sângele), anafrodisiace (calmant al excitaţiilor sexuale datorită extrogenilor), vermifuge, stimulatoare a secreţiilor gastrice (la nivelul glandelor salivare şi a sucurilor gastrice), tonic amare şi aperitive (cu creşterea poftei de mâncare), aromatizante. Fitoterapia recomandă remediile din conuri de hamei în boli ale sistemului nervos: planta s-a folosit în vechime ca leac pentru melancolie, insomnie, nevroze, isterie, hiperexcitabilitate generală şi sexuală, reglarea tulburărilor nervoase, ameţeli, delirum tremens, depresie psihică, anxietate; boli ale aparatului digestiv: gastrite, uşurarea digestiei, crampe stomacale, eliminarea gazelor din stomac, afecţiuni hepatice, insuficienţă biliară, alcoolism, anorexie; afecţiuni respiratorii: tuberculoză, bronşite; tulburări în circulaţia sângelui; boli renale şi genitale: vaginită, cicluri menstruale dureroase, calmarea excitaţiilor sexuale, tulburări de menopauză, blenoragia, onanismul; afecţiuni dermatologice: acnee, seboree; reumatism şi gută.
Leacuri din hamei
Pentru uz intern, se prepară o infuzie din 1 lingură conuri uscate la 200 ml apă clocotită. Se infuzează 10 minute, se strecoară şi se bea cantitatea fracţionată în 3 reprize/zi, înainte de mesele principale. Cu efecte de somnifer şi calmant nervos, se bea câte un ceai seara, înainte de culcare. Infuzia se utilizează şi în tratamentul bacteriostatic şi antituberculos. Foarte eficientă este şi tinctura din 10 g conuri în 100 ml alcool alimentar de 90°, care se lasă la macerat timp de 7 zile, se strecoară şi se ia câte o lingură/zi.
În uz extern, infuzia din 100 g conuri uscate la 100 ml apă în clocot, aplicată sub formă de comprese pe faţă, combate acneea şi seboreea.
Sorin Milcu
