Specie perenă, răspândită în păşuni şi fâneţe, pe marginea drumurilor, a şanţurilor, a culturilor sau pe locuri necultivate din zona de câmpie până la cea montană.Părţile aeriene ale plantei conţin un glicozid al esculetinei, dioxicumarină, numit şi cicorină, inulină, arginină, colină, acid dicafeil-tartaric sau acid cicoric, levuloză, substanţe minerale (în special fier, fosfor, calciu etc.).
Latexul din rădăcini şi rădăcina conţin substanţe triterpenice amare: lactucină şi lactupicrină; inulină, intibină (tot o substanţă amară), fructoză, pentozane, colină, alfa şi beta-lactucerol, taninuri, ulei esenţial, rezine etc.
Datorită subsţantelor amare, inulinei şi colinei, materia prima are proprietăţi eupeptic amare şi colagoge. Graţie acestor acţiuni, infuziile sau decocturile din rădăcină de cicoare reprezintă o excelentă băutură pentru purificarea ficatului şi a splinei şi în tratamentul imediat după icter. O doză de 2 căni pe zi s-a dovedit eficientă pentru aceste afecţiuni. Date mai recente din literatura stiinţifică de specialitate au demonstrat şi o scădere remarcabilă a colesterolului din sânge. Această acţiune sugerează că în cazul în care se consumă preparate culinare prăjite şi grăsimi, o cană sau două de decoct de rădăcină de cicoare constituie un factor protector pentru artere.
O serie de cercetări efectuate timp de mai mulţi ani de către cer-cetătorii egipteni au ajuns la rezultate semnificative în tratamentul tahi-cardiilor. Aceste cercetări se bazează pe prezenţa în rădăcinile uscate de cicoare sau în produsele din această plantă a substanţelor active de tip digitalic. O altă acţiune a preparatelor pe bază de rădăcină de cicoare constă în a neutraliza aciditatea gastrică.
Tot după cercetări recente, se pare că decocturile de rădăcină de cicoare au proprietatea de a acţiona favorabil în litiaza biliară. De asemenea, uleiul esenţial şi rezinele din această plantă, pe lângă proprietăţile diuretice şi laxative, au o uşoară acţiune hipoglicemiantă şi antitiroidiană.
Datorită substanţelor amare, inulinei şj colinei, atât rădăcinile cât şi părţile aeriene ale plantei au proprietăţi eupeptic-amare (uşurează digestia) şi colagoge (favorizează evacuarea veziculei biliare). Cercetări mai recente au pus în evidenţă şi o acţiune moderat hipoglicemiantă şi antitiroidiană.
Mod de preparare şi administrare
Din 1-2 linguriţe de rădăcină sfărâmată la o cană cu apă se prepară un decoct scurt (10 minute). Se beau 2-3 căni pe zi. Din părţile aeriene ale plantei, cât şi din rădăcini, 2 linguriţe la o cană cu apă, se prepară o infuzie. Se beau 2 căni pe zi.
Nu prezintă contraindicaţii.
Sorin MILCU
