În ţara noastră a fost introdus în plantaţii forestiere, în special în zona Baia Mare, iar în judeţul nostru la Tismana, Boroşteni-comuna Peştişani, Polovragi, Sohodol etc. Fructele fără coajă conţin: cca 52% apă, 2,6% ulei, 4% proteine, cca 40% hidraţi de carbon, săruri de potasiu în cantităţi apreciabile, fier, magneziu, mangan, cupru, zinc, cantităţi mici de sodiu, calciu, vitaminele B1 şi B2 şi cantităţi apreciabile de vitamina C (cca 50 mg %).
Valoarea nutritivă este de 220 kcal. la 100 g castane. Extractul apos din frunze, extractul fluid şi tinctura au acţiune sedativă asupra centrilor respiratori, în special asupra centrului tusei. Frunzele au şi proprietăţi bacteriostatice. Fructele, datorită conţinutului ridicat în tanin, au acţiune favorabilă în tratamentul diareelor benigne şi dizenteriei. Au efecte tonice, stimulând digestia şi sunt antiseptice ale tubului digestiv; datorită conţinutului redus în sodiu, au acţiune favorabilă în afecţiunile cardio-vasculare şi renale.
Recomandări
Extractele apoase din frunze şi tinctura au acţiune sedativă asupra centrilor respiratori, în special asupra centrului tusei. Frunzele, împreună cu alte plante, sunt indicate în preparate fitoterapeutice pentru obţinerea unor medicamente antitusive. Scoarţa, datorită conţinutului ridicat de tanin, se recomandă în diaree. Fructele coapte sau sub formă de piure se recomandă în special celor care suferă de afecţiuni cardiovasculare şi renale şi celor predispuşi la varice şi hemoroizi. Datorită valorii nutritive şi energizante, se recomandă, mai ales, copiilor şi persoanelor în vârstă.
Mod de preparare şi administrare:
Frunzele sub formă de infuzie, o lingură la o cană cu apă; se beau 2-3 căni pe zi. Tinctura 20% în alcool de 70°, câte 25-50 picături de 3 ori pe zi.
Sorin MILCU
