Perimetrul carstic Şuşiţa Seacă are în componenţa sa o mare varietate a calcarelor desfăşurată pe o suprafaţă destul de întinsă. Pantele repezi, porţiunile dificile precum şi lipsa aproape în totalitate a apei la suprafaţă în perioadele secetoase fac din această zonă un teren redutabil în calea cercetării multitudinii de forme şi fenomene carstice existente aici.
Circulaţia subterană a apei în acest perimetru constituie şi la ora actuală fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant. Această circulaţie este favorizată de constituţia geologică a locului (în cea mai mare parte calcare carstificabile) precum şi de particularităţile complexului carstic delimitat de Sohodol şi Şuşiţa Verde.
Astfel, cea mai mare parte din apa izvoarelor Cucute şi Bordului, după un scurt traseu de suprafaţă, pătrund în subteran şi după o circulaţie subterană determinată de hidrologi pe direcţia NE-SV ajung în perimetrul Cheilor Sohodolului mai precis în sectorul Nările, Gîrla Vacii, Cuptor şi chiar mai departe unde împreună cu pierderile din zona carstică a Sohodolului dau naştere izbucurilor Albulescu şi Balaurul.
Creasta Dâlmei Cucutelor, fenomenul carstic cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţei Seci însoţeşte cheile pe o lungime de aprox. 3 km constituind versantul lor vestic şi fiind formate în cea mai mare parte din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de cleanţuri, abrupturi, lapiezuri şi alte fenomene carstice.
În opinia speologilor de la Clubul de Speologie Emil Racovita din Bucureşti, care în perioada 1980-1983 au efectuat primele explorări şi măsurători în acest perimetru, creasta Dâlmei Cucutelor s-a format prin acţiunea combinată a Şuşiţei Seci şi a pârâului Valea Seacă, cursurile acestora fiind în final drenate în subteran cu scurte porţiuni de 
apariţie la suprafaţă. În cadrul explorărilor efectuate în acea perioadă au fost identificate şi avenele: Bidăroaia din Dâlma Cucutelor(-22m), avenul F(-37m), avenul I(-12m) precum şi avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei(-88m).
Pentru parcurgerea integrală sau parţială a crestei Dâlmei Cucutelor există mai multe trasee cu menţiunea că accesul 
în avenele întâlnite pe parcurs nu poate fi permis decât cu echipament speologic şi cu solide cunoştiinţe legate de alpinismul subteran.
În primul dintre acestea se poate parcurge porţiunea cheilor până la confluenţa cu Valea Seacă de unde se urcă pe creastă şi se parcurge traseul până în şaua La Pârleaz. În alt traseu se poate parcurge drumul forestier cam 1km după 
Valea Seacă unde o potecă abia vizibilă ne poartă nu fără efort spre creasta dâlmei. În sfârşit într-un al treilea traseu se pot parcurge cheile pe drumul forestier până la pârâul Bordului, de unde se urcă pe firul său până la şaua La Pârleaz. De aici se poate continua traseul până în Bordul Dobriţei sau se poate parcurge Dâlma Cucutelor în sens invers până la confluenţa cu Valea Seacă.
Mugurel Petrescu
