Exploatările forestiere, realizate fără cap în zona Valea Sohodolului, au ras, pe arii extinse, o parte din arborii crescuţi în acest punct turistic important al judeţului Gorj. Copacii seculari au dispărut de pe coama dealurilor stâncoase, din motive lesne de înţeles de către privitorii care au ajuns să vadă doar imagini dezolante a ceea ce a fost o dată Valea Sohodolului. În zonă, Obştea Muntele Runcu face legea, poliţiştii rurali stând departe de tăieri pentru că pădurea este una privată, fapt care îi protejează pe cei care exploatează lemnul, pe parchete întregi, să taie fără milă şi fără să se gândească la consecinţe, tot ce le iasă în cale. Maşinile cu lemne coboară încărcate, periodic, de pe Sohodol, fără ca organele de anchetă să le ceară socoteală, lucrurile fiind scăpate din mână şi de reprezentanţii obştii care au cerut, recent, ajutor Direcţiei Silvice Gorj. Din păcate, paza şi marcarea lemnelor de către această instituţie de stat mai are de aşteptat, Direcţia Silvică neputând să onoreze solicitarea obştii de la Runcu, din lipsa unei organigrame.
Pădurea de pe Valea Sohodolului aparţine Obştii Muntele Runcu, organism privat, care a încheiat contract de pază pentru zona forestieră cu o altă obşte de la Voineasa. Contractul s-a încheiat în anul 2009, spun localnicii din zonă, supăraţi că pădurea a fost rasă sub ochii celor de la obştea privată, aflată sub contract cu cea din Gorj.
Obştea privată din judeţul vecin s-a obligat, pe baza contractului, să se ocupe doar de paza patrimoniului forestier de pe Valea Sohodolului, de marcaje şi de amenajări forestiere, explică directorul Direcţiei Silvice Gorj, Ovidiu Cârstoc, care anunţă că cei de la “Muntele Runcu” vor să rupă acest contract pentru a încheia unul cu instituţia pe care el o conduce.
Contract dezavantajos
“Cei de la Obştea Muntele Runcu ne-au anunţat că vor să încheie contract cu noi, pentru pază şi marcarea lemnelor, reziliind contractul în vigoare cu ocolul privat din Voineasa. Din păcate le-am spus că, momentan, nu-i putem ajuta deoarece nu avem organigramă. Noua organigramă este în lucru la Bucureşti, după ce se aprobă putem prelua paza de la obştea Voineasa, rămânând ca de contractele de exploataţie a lemnului să se ocupe tot cei de la Muntele Runcu”, declară directorul Câstoc.
Acesta susţine că singurii abilitaţi să facă controale în patrimoniul obştii de pe Valea Sohodolului sunt cei de la ITRSV Vâlcea, care vin la verificări atât periodic cât şi la sesizări. “Noi nu putem desfăşura o activitate de control într-un ocol privat, dar o face ITRSV-ul, asta dacă sunt sesizări în acest sens. Eu nu ştiu cine exploatează forestier zona, pentru că nu avem acces la contractele cu privaţii, încheiate de Obştea Muntele Runcu”, mai explică directorul Direcţiei Silvice.
Obştea Muntele Runcu, una cu probleme
În ultimii ani, Obştea Muntele Runcu a avut numeroase probleme atât în interior cât şi cu organismele statului. Presa locală relata, în 2011, că procurorii DNA au deschis un dosar penal pentru fals, după ce Tribunalul Gorj şi Judecătoria Târgu-Jiu au fost “invadate” de adeverinţe false pentru angajaţii de aici. Cu alte cuvinte, peste 10 judecători şi grefieri care au făcut parte din completele de judecată care au avut pe rol procese ale Obştii Muntele Runcu, au primit, atunci, la secretariatul instituţiei, adeverinţe că ar fi membri ai obştii, motivul acţiunii fiind unul de strămutare a dosarelor la alte instanţe din ţară. Aceste adeverinţe au fost predate la Direcţia Naţională Anticorupţie, care avea o grea sarcină: să stabilească cine se făcea vinovat de aceste falsuri, asta în condiţiile în care obştea avea două conduceri şi fiecare spunea că nu a emis astfel de adeverinţe.
Documente similare au apărut şi la judecătorii din Argeş, 22 de magistraţi fiind acuzaţi, prin aceeaşi metodă, că au pădure în patrimoniul Obştii Muntele Runcu. Cei vizaţi în Argeş, în 2013, au considerat că au fost băgaţi, fără voia lor, într-un scandal de manipulare şi intoxicare, documentele fiind false.
În timp ce obştea din Runcu era însă măcinată de scandal intern, pădurea privată era băgată în “maşina de tocat”, dispărând pe arii extinse. Totul în beneficiul firmelor private care tăiau copacii după marcajele obştii private din Voineasa, de care vrea să scape abia acum cei de la Muntele Runcu.
Mafia lemnului duce la Padeş?!
SC Lorgis SRL, aparţinând lui Ion Popescu, zis “Moroiu” exploatează în zonă, de câţiva ani, lemnul din Valea Sohodolului ca şi pădurea din zona Padeş, dar şi firma rubedeniei primarului reţinut, Mihăiţă Troacă, Constantin Pora, spun pădurarii şi membrii obştii din Runcu. Pora este de fapt cuscrul lui Troacă, acesta fiind verişor primar cu directorul Şcolii Generale Padeş, Pora Constantin.
Pe acestă filieră ajungeau lemne, de proastă calitate, la şcolile din Padeş, lemnele fiind substanţial facturate.
“Exemple de firme pe problemele arătate mai sus sunt: S.C. LORGIS S.R.L. Glogova, patron Popescu Ion, zis Moroiu, care aproape a lichidat pădurile din comuna Padeş, Valea Motrului (10 parcele), Mileanul până la Cerna, comuna Padeş având cea mai mare suprafaţă de pădure, 36.000 hectare; S.C. FAG S.R.L. Tg-Jiu, aparţinând grupului de firme “SUCCES”, patron Sarcină Nicolae, care jefuieşte de 4 ani pădurile comunelor Tismana, Padeş (Valea Motrului, Cerna), Runcu, Peştişani; şi multe alte firme”, enumera în 2012 deputatul Morega într-o interpelare făcută premierului Victor Ponta. Firmele în cauză distrug dar nu se mai implică în împădurirea parcelelor afectate, a mai lăsat de înţeles deputatul. Din 2012 până în prezent, firmele în cauză au scăpat de la toate controalele efectuate în zonele în care ei au exploatat forestier kilometri întregi de pădure.
Anamaria Stoica
