Peisaje de munte în cadrul autumnal, cum mai merg treburile prin zonă şi, nu în ultimul rând, păstrarea curăţeniei şi a protecţiei mediului ambiental; iată numai câteva dintre motivele ce m-au determinat să fac o tură mai lungă prin perimetrele văilor Sohodolului şi a Bistriţei din nordul judeţului nostru.
De asemenea, doream să mai văd dacă unii dintre localnici mai aruncă în albia râurilor resturile din gospodării precum şi molozurile rezultate din modificările ori construcţiile gospodăriilor ori anexelor proprii. În aceste perimetre este impetuos necesar ca deversarea deşeurilor menajere să nu mai existe pentru a se preveni contaminarea apei ce pătrunde în fisurile carstice de pe traseu ieşind şi, implicit, existând posibilitatea de a contamina şi alte râuri cu care, dată fiind multitudinea de canale carstice mai mari ori mai mici, ce fac legătura între acestea.
Aşa că am făcut o tură mai mare pe Sohodol până mai sus de fostul complex turistic (ce la ora actuală, părăsit de ani buni arată ca în filmele de groază) la peştera Pătrunsa şi pe valea Bistriţei, mai sus de barajul Vâja aproape de Casa Păstrăvarului. De data aceasta am fost surprins să constat că activităţile specifice de informare precum şi amenajare a punctelor de popas în cele două locaţii demersuri realizate în cadrul Programului Natura 2000-Nordul Gorjului de Vest erau într-un stadiu avansat de executare în sensul că fuseseră instalate panouri de informare asupra particularităţilor locurilor, a unor indicaţii de protejare a perimetrelor respective şi, nu în ultimul rând, a legilor nescrise ale muntelui.
Nişte observatoare cochete fuseseră montate la locurile de popas, iar pe valea Bistriţei am văzut că se amenajase din piatră chiar un loc unde să fie aruncate resturile turiştilor pentru a putea fi mai uşor colectate şi a nu mai fi împrăştiate de vânt. Şi curăţenia în cele două perimetre la trecerea mea pe acolo era bună, sub aspectul că nu am întâlnit deşeuri ori reziduri ale activităţilor umane aruncate prin acele locuri.
Trebuie menţionat (pentru a nu ştiu câta oară) că păstrarea curăţeniei şi evitarea deversării în apă a oricăror poluanţi nu este un moft al nimănui şi nu monitorizăm fenomenul pentru a ne băga singuri în seamă, ci în toate perimetrele unde apa parcurge zone de infiltrare în carst se produc pierderi, apele apărând de regulă la întâlnirea spre aval a unor straturi impermeabile unde nu mai poate dezvolta multitudinea de canale subterane prin care apa să circule şi atunci este nevoită să iasă cu tot debitul la suprafaţă. Iar, pentru partea de nord a judeţului nostru, câteva dintre aceste izbucuri sunt folosite atât la alimentarea cu apă a Tg-Jiului cât şi a localităţilor din Dolj, prin sursa de la Orlea.
În rest, jocul apei cu muntele spectaculozitatea acumulărilor Vâja şi Clocotici şi, nu în ultimul rând, peisajele mirifice care au inspirat o serie de regizori în realizarea mai multor filme istorice pe aceste locuri; iată numai câteva din atributele ce fac din aceste perimetre veritabile oaze de frumuseţe, în care liniştea locului este tulburată numai de susurul Sohodolului şi al Bistriţei în căscăduţele ce le formează între toaiele adânci de pe văi, culminând cu locuri de unde apa sclipeşte diamantin sub razele soarelui unde, după cum vă spuneam cu puţin timp în urmă, au fost filmate secvenţe şi chiar filme româneşti legate de trecutul ori istoria acestor locuri.
Mugurel Petrescu
