Recent, în cadrul întâlnirii lunare a membrilor Asociaţiei Cercetătorilor şi Autorilor Gorjeni de Carte Documentară şi Ştiinţifică, a avut loc lansarea ultimei lucrări a distinsului Prof. univ. dr. Ion Mocioi, intitulată “Alexandru Ştefulescu”. Lucrarea este dedicată ilustrului dascăl şi cercetător Alexandru Ştefulescu, care a lăsat urbei noastre şi judeţului Gorj o bogată zestre documentară şi istoriografică şi a văzut lumina tiparului prin grija Editurii “Academica Brâncuşi” Tg-Jiu.
Marele merit al autorului este acela de a răspunde nevoii de cunoaştere despre una dintre personalităţile gorjene care prin munca sa de erudit cercetător şi rezultatele muncii sale prezentate în numeroase cărţi şi publicaţii, a dominat cu autoritate istoriografia gorjeană a ultimului secol. Profesorul Ion Mocioi adună între coperţile lucrării la care facem referire, rezultatele cercetărilor sale de mai multe decenii, unele publicate anterior sub forma unor articole în diverse publicaţii. Cu acribia cercetătorului atent la toate detaliile, în primul capitol al cărţii sale, autorul folosindu-se de documentele găsite în asidua sa cercetare, aduce clarificări cu privire la data naşterii marelui Alexandru Ştefulescu, respectiv 24 martie 1856. Până de curând se ştia că anul naşterii institutorului Alexandru Ştefulescu era 1854. Cu documente dr. Ion Mocioi face lumină în această problemă. În capitolele următoare autorul prezintă o serie de aspecte inedite din anii tinereţii lui Ştefulescu. Primele studii le face la Tg-Jiu, pentru ca ulterior la Bucureşti să urmeze seminarul – ca dorinţă a tatălui său, şcoala pentru obţinerea titlului de institutor şi”poate câţiva ani la Facultatea de Litere”. La 21 decembrie 1878 Alexandru Ştefulescu este numit, prin concurs, institutor la Şcoala primară de băieţi Tg-Jiu, după ce anterior avusese legătură cu învăţământul la Câmpina şi la Bârlad. Ajunge director suplinitor al şcolii la care lucra, iar ulterior revizor şcolar. Se pregăteşte continu şi începe munca de cercetare. Prima sa lucrare se intitulează “Geografia judeţului Gorjiu pentru şcolile primare” care apare în anul 1886, continuată de încă şapte ediţii revizuite şi îmbunătăţite. Aflăm de asemenea din cartea Prof. univ. dr. Ion Mocioi faptul că Alexandru Ştefulescu a fost un mare autodidact şi devine poliglot, cunoscând limbile engleză, rusă, turcă, arabă, bulgară, sârbă, italiană şi cu bune cunoştinţe de sanscrită şi ebraică. Lucrarea dr. Ion Mocioi scoate în evidenţă travaliul de mare cercetător, istoric şi documentarist ale lui Ştefulescu, cu referiri la cărţile şi lucrările publicate, rolul său în emulaţia cultural-ştiinţifică a sfârşitului de secol XIX în Tg-Jiu şi în judeţul Gorj, implicarea sa în crearea Muzeului Gorjului, corespondenţa sa cu importante personalităţi ştiinţifice ale acelei perioade. De un mare interes, apreciez că este cronologia lucrărilor lui Alexandru Ştefulescu realizată de dr. Ion Mocioi, precum şi capitolul cu inedita corespondenţă a lui Ştefulescu.De remarcat este şi faptul că lucrarea Prof. univ. dr. Ion Mocoi este presărată cu interesante fotografii găsite în arhivele cercetate. Lucrarea în ansamblul său este rezultatul unei cercetări amănunţite prin care autorul reuşeşte, spre cinstea şi lauda sa, să aduca la cunoştinţa cititorilor săi lucruri interesante despre un ilustru înaintaş al urbei noastre în persoana institutorului, cercetătorului şi istoricului Alexandru Ştefulescu.
Victor Troacă
