Recent a ieşit de sub tipar la Editura Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj cartea profesorului Titu Zălog „Incursiune în viaţa satelor comunei Bobu”, veritabil act de cultură şi spiritualitate ce face un tablou istorico – arheologic, sociologic, etnografic şi antropologic complet al satelor din fosta comună Bobu, azi parte componentă a comunei Scoarţa din judeţul Gorj.
Bine structurată pe 21 capitole şi 111 titluri în cele aproape 400 pagini lucrarea se caracterizează prin acurateţe ştiinţifică, expresivitate artistică, conciziune, construcţie logică, fiind accesibilă tuturor categoriilor de cititori, ceea ce o situează în panoplia cărţilor document ce n-ar trebui să lipsească niciunui istoric ori localnic al satelor enunţate în context, mai ales că mulţi se vor regăsi pe ei înşişi, părinţii ori rudele lor în filele ei.
În capitolul introductiv autorul argumentează necesitatea realizării acestui monumental studiu monografic şi confirmă că lucrarea sa „reflectă istoria satelor din momentul apariţiei primelor aşezări şi până în zilele de azi, respectiv întemeierea şi evoluţia satelor, atestarea documentară, denumirea localităţilor, cadrul geografic, locuinţele, marile proprietăţi moşiereşti, aspecte din lupta ţăranilor, reformele agrare, participarea locuitorilor la marile evenimente istorice, viaţa spirituală ş.a”. Dovezile arheologice, documentaţia ştiinţifică şi bibliografia complexă i-au facilitat profesorului T.Zălog, realizarea unei opere de concepţie şi nu o simplă compilare ceea ce-i conferă o notă de originalitate lucrării şi autorului. Totodată, ea devoalează existenţa vieţii sociale şi culturii pe acest tărâm gorjean, încă din perioada ce a precedat războaiele daco-romane, confirmând şi prin aceasta, ascendenţa multimilenară a satului dispărut Dârmoaxa de pe platoul din Dealul Bobului şi – implicit – a poporului român în spaţiul carpato – danubiano – pontic. La fel, sunt prezentate documente istorico – arheologice privind apariţia satelor Mogoşani, Colibaşi, Raba, Câmpu Mare precum şi satelor dispărute Ibanu de Sus, Ibanu de Jos, Dârmoaxa. După ce analizează tipurile de locuinţe, hotarele, trecerea de la munca în gospodăriile personale ale ţăranilor din satele Bobu, Mogoşani, Colibaşi, Raba şi Câmpu Mare la munca în gospodăria agricolă colectivă şi înapoi la proprietatea privată, autorul evidenţiază participarea locuitorilor la marile evenimente istorice precum revoluţiile de la 1821 şi 1848, războiul de independenţă din 1877-1878, răscoala ţăranilor din 1907, războiul pentru întregire din 1914-1918, pe fronturile europene între 22 iunie 1941 şi 8 mai 1945 precum şi pe baricadele revoluţiei din Decembrie 1989. În partea de Antropologie şi Etnografie autorul prezintă „evoluţia numerică, structura şi mişcarea naturală a populaţiei, ocupaţiile tradiţionale, obiceiuri, înmormântarea, superstiţii, cuvinte şi expresii specifice zonei ca dovezi ale perpetuării populaţionale şi spiritualităţii în arealul de la poalele Dealului Bobului şi Dealului Ibanului. Despre bisericile din lemn declarate şi conservate ca monumente istorice, cele de ritual cultic ori cele dispărute, găsim relatări şi documente în cap. XII al lucrării în timp ce învăţământul, administraţia, viaţa politică, activitatea cultural – artistică, economia, agricultura ne sunt prezentate analitic în capitolele XIII-XVI. Spre sfârşitul cărţii, autorul ne prezintă Rezervaţia şi Monument al Naturii “Valea Ibanului”, grupul statuar din Bobu cu Monumentul Eroilor, toponime şi hidronime locale. În încheiere, autorul explică demersul său afirmând că “ fiecare generaţie îşi face şi scrie istoria dar nu pe ruine, pe un teren gol ci pe moştenirile lăsate de înaintaşii noştri mai îndepărtaţi sau mai apropiaţi, pe faptele lor de viaţă şi de muncă, de eroism şi sacrificii” mesaj pe care eu l-am decriptat ca testament ştiinţific lăsat generaţiilor viitoare din satele comunei Bobu, pentru a completa cercetările profesorului Titu Zălog. Şi ca un cavaler al condeiului şi al civismului deopotrivă, scrie :” Nu pot încheia conţinutul acestei lucrări, fără a aduce mulţumiri concetăţeanului meu Victor Gh. Banţa care m-a determinat să rescriu istoria satelor comunei Bobu, domnului Cotârlău Aurelian primarul Comunei Scoarţa, doamnei Izdrariu Maria contabilă a primăriei… şi sunt recunoscător domnului Ion Cepoi director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale – Gorj pentru efortul şi preocuparea specială pentru culegerea textului, tehnoredactarea lucrării, cât şi domnului Ionică Viorel director al Centrului Judeţean de Calcul – Gorj. Imaginile foto au fost realizate de Ciobanu Daniel şi Ciobanu Dragoş fii ai satului”. Cartea “ Incursiune în viaţa satelor comunei Bobu” va fi lansată cu prilejul ediţiei a VI-a din seria de manifestări “Fiii satului “ la data de 14 august 2011 la Căminul Cultural din Bobu satul natal al autorului, bun prilej – zic eu – ca cei care-şi doresc această lucrare deosebit de interesantă şi atractivă, să participe la evenimentele culturale, artistice, religioase şi sportive începând cu ora 10,30 . În acelaşi timp ea se constituie ca dovadă certă că satul Bobu este generator de valori autentice profesorul însuşi având printre foştii elevi, colaboratori, concetăţeni, mulţi profesori, doctori, ingineri, lideri de opinie cu doctorate şi masterate la universităţi de renume din România.
Victor Gh. Banţa
