O veste bună pentru lumea literară se anunţă pentru săptămâna viitoare. Joi, 10 mai a.c., Cenaclul „Columna” – o prestigioasă agoră/aulă a literelor şi artelor gorjene, fondată cu 50 de ani în urmă de magistrul Titu Rădoi – ilustru profesor, critic, prozator şi istoric literar – îşi reînnoadă firul activităţii, întrerupt o vreme.
Despre Cenaclul „Columna” s-a scris şi se va mai scrie, căci pe starea sa de spirit s-a grefat, după modelele Sibiu, Iaşi, Bucureşti, Târgovişte, Piatra Neamţ, Cluj ş.a.m.d. încă o „şcoală de literatură”! De ce şcoală? Afirmaţia poate părea îndrăzneaţă. Dar nu e aşa, pentru că această mişcare literară a făcut istorie, în România. A produs valori incontestabile. În primul rând poeţi unul şi unul: Artur Bădiţa, Nicolae Diaconu, Adrian Frăţilă, Alex Gregora, Andrei Novac, Gelu Birău, Victor Barbu, Vasile Ponea, George Drăghescu, Nina Voiculescu, Spiridon Popescu, Lazăr Popescu, Zenovie Cârlugea, Zoia Elena Deju, Viorel Surdoiu, Ion Popescu-Brădiceni, Ion Cănăvoiu. Apoi prozatori ai realului ori ai fantasticului, cu formulă de succes şi identitate auctorială indiscutabilă: Cristian George Brebenel, Aurel Antonie, Marius Iorga, Titu Rădoi, Silviu Doinaş Popescu, iarăşi Ion Popescu – Brădiceni, Ion Cepoi, Marius Marian Şolea, Ion Mocioi.
La „Columna” s-au format şi voci critice cu accent axiologic şi cu vocaţie epistemologică. Riscând a repeta câteva nume, îi voi aminti pe Gheorghe Grigurcu, Titu Rădoi, Zenovie Cârlugea, Lazăr Popescu, Ion Trancău, Ion Mocioi, Ion Popescu-Brădiceni, Ion Cepoi, Silviu Doinaş Popescu, Andrei Popete-Pătraşcu, Andrei Novac, Viorel Surdoiu. Tabloul complet al personalităţilor Cenaclului „Columna” rămâne a fi „desenat” în viitor, de către posibilii cercetători ai fenomenului similar sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX.
Am redactat această introducere drept preambul la o prezentare a textelor pe care scriitorul Ion Popescu – Brădiceni le va citi, pe 10 mai a.c., la şedinţa de lucru a Cenaclului „Columna”, care se va ţine, seara, la orele 19, în Sala „Titu Rădoi” de la Palatul Culturii. Sunt invitaţi iubitorii de arte frumoase, prietenii protagonistului columnist.
Ei vor avea şi prilejul de a-i comenta operele citite: poemul în zece secvenţe „Double bind(transcript)”, publicat în revista „Conta” de la Piatra Neamţ nr. 5/2011, pag. 225-228, condusă de marele scriitor contemporan Adrian Alui Gheorghe, laureat al Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”; ciclul de poezii din acelaşi volum, sub tipar, „Alte meditaţii în imponderabil”, care a apărut, zilele acestea, în revista „Portal – MĂIASTRA”( anul VII, nr. 1-2, [26-27],-20011, pag. 50) şi care cuprinde 7 compoziţii lirice: Ceas de seară cu Eminescu, Metanoia lui Eminescu, În lumea cărţilor, Transavatar, Un altfel de sonet, Brâncuşiana, Jurămintele; nuvela „Pielea de bivoliţă”, iniţial propusă iubitorilor de proză simbolic-ontologică şi ficţional-fantastică, de „Gazeta Gorjului” ( din 29 aprilie a.c., p. 7) şi apoi reluată în „Miracol de Paşti”, supliment al revistei „Serile la Brădiceni”(an V, nr. 5). Menţionăm că nuvela s-a bucurat de aprecierile comunicate prozatorului, prin telefon, ale scriitorului Ion Horea, dublu laureat: al „Serilor de la Brădiceni”, în 1998, şi al Festivalului Naţional de Literatură „Tudor Arghezi”, în 2010. Domnia sa a depistat în lucrarea conjudeţeanului şi comunardului subsemnatului partitura oarecum tradiţională, dar şi tehnica scriiturii propriu-zise alimentată încontinuu deopotrivă de imaginaţie şi de emoţie. Apoi arta portretului, în crearea personajului emblematic AXIOS. La rândul meu, am desluşit sau decriptat elaborarea întregii proze pe trei niveluri de memorie: criptică, fanică, fenomenologică, regentate de eul imanent şi simultan transcendent. Închei notele de faţă, prin a vă invita va joia viitoare să fiţi martorii şi partenerii unei lecturi de înaltă ţinută estetică şi poetică.
Ion Predoşanu
