Locuri de un pitoresc aparte, poieniţe cu iarbă proaspătă şi curată, zone umbroase unde cei ce nu suportă soarele pot să se odihnească în voie şi nu în ultimul rând Jaleşul în curgerea sa vioaie, iată numai câteva dintre minunile create de natură parcă anume pentru cei ce vor să petreacă fie şi câteva ceasuri ascultând clipocitul vesel al apei în aval de podul ce traversează Jaleşul la Corneşti.
Nici distanţa faţă de Târgu-Jiu nu este mare astfel şi cei ce vor să se relaxeze cu o minimă cheltuială o pot face cu prisosinţă în decorul de un verde crud aflat pe malurile apei. “Baiul” cum zic ardelenii este că tot prin aceste locuri s-au învăţat şi mai mulţi localnici certaţi cu civilizaţia să arunce tot felul de resturi de prin gospodării. Şi în susul Jaleşului (pe undeva lângă fostul pod al mocăniţei) se mai aruncă într-un fel de groapă improvizată într-o adâncitură a solului tot felul de resturi menajere din construcţii, ca să nu mai vorbim iarăşi despre deja omniprezentele PET-uri de toate formele şi mărimile aruncate fără nicio noimă de multe ori chiar în albia râului ce le poartă la vale în unele locuri formându-se adevărate grămezi pe cursul apei la câte vreun obstacol.
Zilele trecute când apele mai multor râuri au fost crescute din cauza condiţiilor meteo, acestea au măturat şi cărat la vale tone de reziduri, cele mai multe ale activităţilor umane din amonte ori a deversărilor făcute fără nicio responsabilitate.
Nu este singurul caz prezentat în paginile ziarului, de aceea sunt de părere că este nevoie de o veritabilă „cruciadă” atât din partea factorilor în drept, cât şi a mass-mediei prin localităţile aflate pe malul apelor în scopul conştientizării locuitorilor că a arunca la nimereală resturile din gospodării ori alte activităţi umane în apă nu mai este de mult o soluţie acceptată în contextul actual când ecologia şi protejarea factorilor ambientali locali au devenit activităţi primordiale la nivelul comunităţilor şi nu numai.
Să nu mai vorbim că întregi ecosisteme pot fi poluate cel mai adesea grav, iar pentru refacere se cere timp şi adesea sume importante de bani. Pentru că în multe dintre localităţi există servicii locale de salubritate, de aceea aruncatul la întâmplare ori mai grav în albiile râurilor devine de neexplicat. Iar cât de curând diferenţele dintre sat şi oraş în domeniul utilităţilor aproape că nu se vor mai cunoaşte. De aceea, cred că la nivelul comunităţilor rurale trebuie implementate de pe acum principiile traiului ecologic şi nu în ultimul rând avertismentul că unele activităţi ce produc dereglarea ecosistemelor locale pot avea repercursiuni serioase la nivelul întregii comunităţi.
Mugurel Petrescu
