Cu câteva zile în urmă am dat o tură pe valea Motrului în sus să fac nişte fotografii cu renaşterea naturii odată cu venirea primăverii. Soare, frumos, drumul prin pădure pe lângă lacul Valea Mare închis fără a fi afişată nici o explicaţie (vream să văd pe la coada lacului cum mai stau treburile că anul acesta pe la începutul lui martie văzusem aruncate tot felul de resturi de la bucăţi de beton şi faianţă spartă la corzi tăiate de vie şi saci cu moloz). Nu trebuie să uităm că perimetrul la care fac referire intră în componenţa Parcului Naţional Domogled -Valea Cernei iar obiectele de care vă povesteam mai înainte nu au ce căuta pe acolo sub nici o formă.
Ei şi pe când mă întorceam spre oraş trecând prin Padeş, localitate condusă de primarul Mihai Troacă, în dreptul unui teren de fotbal văd de pe drum nişte locuri la umbră în vecinătatea Motrului lângă o punte şi zic să poposesc acolo. Dar pe când mă apropiam deziluzia era din ce în ce mai mare. Pe malul Motrului (care dacă nu mă înşel prea mult este printre puţinele cuvinte de origine dacică şi înseamnă apă limpede) nimerisem într-o veritabilă groapă de gunoi unde se aflau aruncate la grămadă de la coroane cu lumânări arse la corzi de viţă, bureţi de scaune, bare şi piese de maşini precum şi de acum omniprezentele PET uri şi navete de plastic în cantităţi de invidiat. Puntea ce traversa râul şi care dădea în nişte poieniţe pe malul celălalt era flancată cu grămezi de gunoaie ,plăci de azbociment şi tot felul de resturi ce dădeau locului un aspect dezolant.
„Uite dom-le vorbesc de unul singur şi ce frumos se vedeau din drum poieniţele şi apa lucind în soare. Cine m-a pus pe mine să vin mai aproape ca să văd realitatea „ Că după cantităţile ce se aflau aruncate acolo nimeni nu putea spune că era ceva întâmplător. Acolo este un fel de zonă-tampon a parcului şi se interzicea cu desăvârşire orice deversare cu efect de poluare a factorilor ambientali locali. Că atunci degeaba mai vrem să avem perimetre protejate cum vedem pe la televizor şi (de ce să ne ascundem după deget) ne-ar plăcea să fie şi la noi. Dar să vină alţii care să facă şi să menţină curăţenia în aceste zone. Iar noi numai să ne uităm. Ca la TV.
Mugurel PETRESCU.