Elena Basarabă și Mărioara Băbu, păstrătoare de tradiții și obiceiuri ciobănești din Novaci

8

La Novaci, județul Gorj, sunt două femei, trecute de 60 de ani, cu suflet mare și o dragoste nemărginită pentru tradițiile strămoșești, care își dedică întreaga viață pentru păstrarea și promovarea valorilor autentice ale folclorului și obiceiurilor ciobănești din zona Novaci. Acestea sunt: Elena Basarabă și Mărioara Băbu, care au înțeles că tradițiile nu sunt doar moșteniri din trecut ci și un patrimoniu de preț pe care trebuie să îl transmitem viitoarelor generații.

La 15 ianuarie 2025 am fost prezent la Novaci, unde am participat la evenimentul „Timpul trece … valorile rămân. Eminescu – sufletul unui neam”, dedicat sărbătoririi Zilei Culturii Naționale și a 175 ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu. Moderatoarea și coordonatoarea evenimentului a fost doamna profesoară Elena Basarabă care a inclus în program și un punct referitor la păstrarea și transmiterea tradițiile strămoșești. Astfel a putut prezenta celor prezenți în amfiteatrul Liceului Teoretic, prin Ansamblul Folcloric „Nedeia” pe care-l coordonează, frumusețea și autenticitatea costumului popular ciobănesc din zona Novaci, și a trei jocuri populare specifice locului. „Referitor la îmbrăcăminte, este important ca modelele de succes să fie cele din trecut, nu improvizațiile moderne care pot strica imaginea reală a tradițiilor noastre. Cămașa cu motive țărănești, cu fiecare cusătură făcută cu dibăcie și migală, spune mai multe despre noi decât orice modă efemeră”, a spus Elena Basarabă prezentând costumele populare novăcene.
Elena (Nușa) Basarabă, născută la 13 martie 1958, în Novaci, este profesoară și director al Casei de Cultură din Novaci, coordonator al Ansamblului Folcloric „Nedeia” și membră a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”.
Ansamblul Folcloric „Nedeia” poartă acest nume din anul 1977 și se vrea a fi continuatorul tradițiilor folclorice novăcene cu rădăcini adânc înfipte în istoria comunității locale. Păstrători ai folclorului păstoresc, continuatori ai obiceiurilor strămoșești moștenite de la ciobanii și băcițele care se întâlneau vara, la nedeile din munți cu păstorii din Polovragi, Vaideeni, Jina, Șugag sau Valea Jiului, membrii Ansamblului Folcloric „Nedeia” manifestă mult respect față de comunitățile care păstrează tradițiile locale și militează pentru păstrarea unității dintre comunitățile de ciobani sau urmași ai acestora. În acest moment ansamblul este coordonat de prof. Elena Basarabă, director al Casei de Cultură Novaci și de tânărul instructor Petre Popescu, actual membru al Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului”. Prin intermediul acestui ansamblu, doamna Elena (Nușa) Basarabă a dus tradițiile novăcene prin toată țara dar și în străinătate, unde au fost foarte apreciați și lăudați. Ea este o adevărată apărătoare a valorilor tradiționale și vrea să transmită tot ce știe tinerei generații. Prin intermediul Ansamblului artistic „Nedeia” pe care doamna Basarabă îl conduce, dedică timpul și energia pentru a insufla tinerilor din Novaci dragostea pentru tradiții și portul popular ciobănesc. Se mândrește cu acest ansamblu și spune că este mai mult decât un ansamblu folcloric – este o școală a tradiției, un loc unde tinerii învață nu doar dansuri și cântece populare ci și portul popular, obiceiurile și valorile din zona de sub munte a Gorjului.
Prezentă la evenimentul dedicat sărbătoririi Zilei Culturii Naționale, Mărioara Băbu, „Tezaur Uman Viu” din anul 2022, cunoscută ca și „Băcița de la Stâna Ștefanu”, o adevărată ambasadoare a gastronomiei tradiționale și a meșteșugurilor populare novăcene, a spus: „Mi-am atestat două produse tradiționale, tocanul de oaie, primul produs tradițional din Gorj, este înregistrat la OSIM, și tăiețeii de casă, și 18 produse montane, printre care telemea, unt, lapte covăsit, brânza de burduf, cașcaval, balmoș, bulz, sirop de brad și de salcâm, de zmeură, de afine. Vreau să mai fac un produs tradițional, sarmalele cu pisătură. Pisătura este făcută din slănină un pic afumată, tocată cu barda și amestecată cu puțină ceapă, până se face o pastă. La sarmale pisătura se pune în compoziția de carne de pe fundul cratiței sau vasului în care se prepară”.
După terminarea activității de la liceu, am fost invitat, alături de organizatorii evenimentului, acasă la Mărioara Băbu, unde funcționează și Punctul Gastronomic Local „Acasă la Stâna Ștefanu”. Aici păstrează o colecție impresionantă de obiecte tradiționale din diferite colțuri ale țării: costume populare ungurenești, cojoace de lână, ștergare lucrate cu migală, covoare (velințe), fețe de masă și scoarțe, fiecare cu o poveste unică. Fiecare piesă pe care o adună și o conservă are în spate o poveste, o tradiție, o ocazie specială.
„Fiecare lucru pe care îl am în colecția mea are o poveste, o legătură profundă cu trecutul nostru, cu obiceiurile și cu momentele speciale ale vieții celor care le-au purtat. Este esențial ca noi generații să învețe să prețuiască aceste comori”, ne-a povestit cu mândrie Mărioara Băbu. Născută pe 17 martie 1960, la Petrila, într-un sat de sub munte, din Valea Jiului, la intrarea pe Cheile Jiețului spre Obârșia Lotrului, din părinți crescători de animale, Marioara duce mai departe tradițiile și obiceiurile locului și promovează tot ceea ce înseamnă viața la stână cu greutățile dar și cu satisfacțiile ei.
Dorința de a păstra vie această moștenire este vizibilă și în felul în care Mărioara și Elena colaborează pentru a promova portul popular autentic.
Alte comori de preț ale băciței Mărioara sunt și rețetele ei culinare tradiționale pe care le păstrează așa cum se făceau de către bătrânii novăceni și ne-a invitat să le degustăm.
Balmoșul cremos și ciorba de perișoare cu zeamă de varză, tocanul și brânza de oaie, smântâna, murăturile de casă, clătitele cu dulceață de prune, toate în cel mai pur spirit tradițional al Gorjului de sub munte, toate astea, doamnă Marioara, îmi vor fi ridicat mult standardul aprecierii culinare. Nu știu dacă voi mai putea mânca în altă parte aceste bucate. Vă foarte mulțumesc, tuturor, pentru această minunată zi!”, a concluzionat poeta Camelia Radulian, după ce-am terminat de servit masa.
În cadrul întâlnirii de la Novaci am putut înțelege că tradițiile nu sunt doar legătura cu trecutul ci și cu viitorul. Elena și Mărioara sunt două persoane desăvârșite care contribuie la menținerea unui patrimoniu de neprețuit care, odată pierdut, nu va mai putea fi regăsit. Felicitări celor două doamne care păstrează cu sfințenie valorile autentice populare românești și ciobănești din această zonă.
Vă recomandăm doar să aveți timp pentru a asculta cu câtă pasiune vorbește despre costumele pe care le are Mărioara Băbu și despre rețetele sale gastronomice foarte căutate de turiști.
Dumnezeu să le țină în putere, să le dea sănătate și viață lungă, pentru a putea pregătii noi generații care să ducă tradiția mai departe, în viitor.
Col. (rtr.) Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.