Cu mintea şi cu gândul îndreptate spre ceea ce Patriarhia Română a stabilit a fi «Ziua Satului Românesc», marcată la nivel naţional şi instituită prin Legea nr. 44/2020 şi care este sărbătorită anual în ultima zi de duminică a lunii septembrie, conform textului de lege, aceasta fiind legată în acesta an de 29 septembrie 2024, deci, de Duminica a 19-a după Rusalii, am căutat să leg această sărbătoare de Sfântul «Acoperământ» al Maicii Domnului, pentru că destinul satului românesc e o problemă care trebuie să-i intereseze pe toţi românii, indiferent de culoarea lor politică sau de condiţia lor economică şi socială! Este o zi care trebuia să fie marcată ca o adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu evenimente şi manifestări multiple, pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale care se depopulează îngrijorător! De o simplitate aparte, cu dragoste infinită pentru elemente inspirate din natură, stilul rustic românesc este strâns legat de tradiție și de viața la țară. Tocmai din acest motiv, acesta presupune o trimitere şi la Maica Domnului, ocrotitoarea noastră a tuturor, deoarece evenimentul presupune folosirea materialelor naturale în construcție, dar și în amenajare, cu lemnul cu aspect neprelucrat, cu piatră şi lut din care se cizelează chipuri de oameni cuminţi, chipul putând fi integrat și prin materiale textile făcute din in, bumbac sau lână, ori prin obiecte din ceramic: farfurii, căni, vaze pentru flori sau ghivece, ceea ce demonstrează că interioarele rustice înseamnă, înainte de toate, o întoarcere în timp, la vremuri în care oamenii trăiau după reguli simple și puneau mai puțin preț pe aparențe sau pe relaţii imaginare de internet! Dacă absența covoarelor sau pereții nefinisați ne puteau trimite pe vremuri cu gândul la o locuință modestă, acum această realitate este reprodusă cu intenție și cu mare grijă, tocmai pentru a scoate în evidență frumusețea dată de simplitatea vieţii satului!
Interiorul cald şi primitor al casei ţărăneşti de odinioară
Fiecare cultură a dezvoltat un sistem arhitectural specific, folosind aceste resurse, astfel că stilul rural actual își are rădăcinile în arhitectura populară specifică fiecărei țări. Aşadar, nu e de mirare faptul că stilul vieţii rurale se împletește atât de armonios cu cel tradițional, fiind preferat, de cele mai multe ori, pentru coloritul său deosebit şi pentru prezenţa unor elemente ca piatra, lemnul şi plantele, adică, motivele folclorice şi decoraţiunile tradiţionale, care ne aduc constant aminte de legătura cu natura, cu nostalgia copilăriei petrecute la bunici, cu icoanele Maicii Domnului, elemente care îl ajută pe omul simplu să capete încredere în sine! Puţini sunt cei care pot rezista în faţa unui interior cald şi primitor al casei ţărăneşti de odinioară, , decorat în stil rustic, într-o atmosferă ruptă dintr-o poveste de demult, stând pe un covor moale şi miţos, în faţa unui şemineu dogoritor. Omul de la ţară se simte minunat pe într-un cămin decorat în stil rustic ce nu înseamnă neapărat păstrarea sau conservarea tradiţionalului, a bătrânescului sau a folclorului, putând fi în egală măsură şi deosebit de complex, modern şi actual. De altfel, tema aceasta rustic-modernă sau rural-tradiţională este din ce în ce mai prezentă în amenajările interioare, întrucât farmecul, căldura şi confortul rusticului fac o casă bună cu îndrăzneala, puritatea şi creativitatea şi originalitatea elementelor moderne de design interior. De exemplu, o podea de culoare deschisă, mobilierul modern, ferestrele generoase, schema generală de culori neutre, calde, de pământ şi expunerea pieselor arhitecturale naturale conservate, parcă reprezintă cheia amenajării unui spaţiu rustic-modern. De aceea, stilul tradițional românesc în amenajările interioare devine un tablou mirific! Dar, nu e suficient acest lucru, deoarece, studiile arată că România are cel mai redus procent de absolvenți de studii superioare din UE, cu 25,6% (Eurostat, 2017). Astfel, în timp ce ţări ca Lituania, Luxemburg și Danemarca au peste jumătate din populaţia între 30 şi 34 de ani cu studii universitare, România şi Italia se situează la jumătatea acestui nivel. În consecință, diminuând procentul deja redus de specialiști de pe piața românească, «fuga creierelor» prin depopularea ruralului deterioraza stocul de capital uman de înaltă calificare, precum și capacitatea sa de reînnoire: «Migrația poate ușura problema șomajului, dar costurile nete pe termen lung sunt mai probabile pentru sistem» (Dăianu, 2013). În condițiile unei emigrări continue, cu precădere a tinerilor, precum și ale unui fenomen «brain regain limitat», Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că România riscă să piardă resurse suplimentare de forță de muncă.
Să aducem laolaltă, într-un mod armonios, elemente tradiţionale şi moderne
La rândul său, această pierdere poate încetini creșterea productivității și convergența veniturilor și poate afecta negativ creșterea economică potențială («European Commission», 2017). Studii recente au demonstrat că emigrația persoanelor cu studii superioare a fost asociată cu o guvernare mai slabă, iar, reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) subliniază că emigrarea forței de muncă înalt calificate a diminuat productivitatea și a favorizat majorarea salariilor, erodând competitivitatea. Deși remiterile au susținut consumul și investițiile și au contribuit la dezvoltarea sistemelor bancare în anumite țări, acestea ar putea reduce motivația de a lucre, atât în anii care au precedat cea mai recentă criză financiară, dar și ulterior, raportul dintre sumele trimise în România (remiterile) din străinătate de către emigranții români și investițiile străine realizate de către companii a fost supraunitar, iar emigranții români au devenit, practic, cei mai mari investitori «străini» în România. Pentru că vorbim despre Ziua satului Românesc, să amintim că unele studii arată că, în timp ce țările din vestul Europei plătesc salarii mai mari persoanelor cu studii superioare, perspectiva emigrării îi determină pe migranții temporari sau permanenți din est să investească mai mult în capitalul uman (Mayr & Peri, 2009). Faptul că o parte din emigranți se întorc, în timp ce alți potențiali emigranți rămân în țările vestice au un efect pozitiv asupra nivelului mediu de școlarizare care compensează o parte din efectul negativ generat de exodul de creiere. Cercetarea de față își propune să aducă date actuale despre fenomenul «brain drain» în România, despre problematica migrației profesionale, dintr-o perspectivă nouă, în completarea lucrărilor și modelelor de analiză existente, aplicate asupra fenomenului care are loc în țara noastră, dar și a studiilor generale. În încheierea analizei despre Ziua Satului Românesc, putem vedea că şi casele casele în stil tradițional românesc reprezintă un loc sacru, stilul de amenajare fiind până în ziua de azi unul misterios și plin de farmec, chiar și în prezentul (sau mai ales în prezentul) sufocat de tehnologie, minimalism și modernism digitalizat. De altfel, un spațiu în care tradiționalul și contemporanul se împletesc într-o simetrie absolută ar trebui să îngăduie atât revitalizarea tradiției, cât și adaptarea acesteia la confortul și nevoile vieții actuale. Integrarea elementelor tradiționale în spiritul modern contemporan al satului ar trebui să reprezinte un nou trend în designul românesc, iar rusticul ar trebui împletit cu minimalismul. Modelele tradiționale românești de pe țesături încep să se regăsească pe obiecte, de la ceasuri, cești, cutii și, bineînțeles, ornamente pentru brad, modelele fiind adaptate, iar detaliile devenind elemente principale. Fără îndoială, de la mobilier, pereți, podea și până la obiectele și decorațiunile ce compun acest stil de amenajare, folclorul autohton pune la dispoziţie o moştenire foarte bogată în tradiţii, motive şi simboluri străvechi, însă, ideea de bază nu este să apară o amenajare sută la sută tradiţională, demnă de un muzeu al satului, ci să aducem laolaltă, într-un mod armonios, elemente tradiţionale şi moderne, care să se pună reciproc în valoare şi să compună un ambient unitar.
Profesor dr. Vasile GOGONEA
