Mă simt obosit după cea de-a XXVIII-a ediție a Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”. Am fost moderatorul celor două zile fabuloase: și la Muzeul Județean de Istorie Gorj unde George Drăghescu și-a lansat cea de-a douăsutecincizecea Ceașcă de cafea, singulară în România, și la pensiunea de la Arcani de pe Strada Principală, nr.49.
Scriitori importanți ai literaturii române contemporane s-au simțit absorbiți de miezul fierbinte al Marii Poezii și al Criticii literare de nouă factură hermeneutică. Președintele de onoare al Atelierului, maestrul Gheorghe Grigurcu, a subliniat, în linii precise, natura specială a acestui gen de manifestare care caută să mențină vie legătura istorică dintre o glorioasă tradiție și o impetuoasă evoluție a literaturii române actuale, tripartită: neo-post-trans-modernistă.
Astfel cele mai înalte distincții li s-au înmânat scriitorilor neomoderniști Coman Șova și Nicolae Dragoș, doi clasici de excepție ai contemporaneității.
Elaborând aceste însemnări de după întâmplare, chiar cred că „miracolul” cultural-artistic al „Serilor la Brădiceni” are într-adevăr mai întâi o sorginte spirituală căci pe vatra Brădicenilor au copilărit Nicolae al Lupului, Ionel Buligan Delagorj, Petre Brâncuși, Ion Căpruciu, Emil Paraschivoiu, iar în Arcani au trăit și au activat intelectuali rasați ca Ion N. Rădoi, Grigore Pupăză, Dan Pupăză, Dumitru Dănău, Titu Rădoi.
În ceea ce mă privește eu sunt fiul deopotrivă al Arcanilor și al Brădicenilor căci bunicul meu Vasile Popescu, erou de front, căzut în Crimeea, în 1942, la 33 de ani, e fiu al Câmpofenilor, iar bunica mea, Lucsița Mocioi-Popescu e brădiceneancă get-beget, fiică ea însăși a eroului de front Antonie Mocioi, mort în 1918, și al Stancăi Mocioi, din Brădiceni, mamă a 11 copii.
Astfel am explicat de ce în acest an 2024, „Serile la Brădiceni” au trecut dealul, din Brădiceni în Arcani, ca să-l citez pe primarul comunei-gazdă; iar primarul comunei Glogova ne-a informat în discursul cuvântat că lucrează la un Centru Cultural „Nicolae Dragoș”. Spre 
cinstea lor cei doi primari au stat cu noi până târziu în noapte „Serile…” fiind chiar… seri de muzică, poezie, dialog inteligent la un pahar de vin de Brădiceni și Arcani. Ah, și-au venit, și-au tot venit personalități marcante în Casa-Pensiune, unde, ca un avatar al Ancuței sadoveniene, Daniela Brâncuș, ea însăși laureată a „Serilor…” cu premiul Nicolae Diaconu și profesoară universitară, a fost o gospodină de sărbătoare rabelaisiană.
Prestația celor doi președinți executivi ai Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”, Aurel Ștefanachi și Marius Ghica, a fost strălucită. Amândoi și-au demonstrat vocația demiurgică, arta discursului; lor alăturându-se și doamna Ana 
Diculescu-Șova, soția poetului Coman Șova, cu o sclipitoare dispoziție fenomenologică; deloc în ultimul rând, au fost la fel de cuceriți de frumusețea iconoclastă a „Serilor la Brădiceni” autorii monografiei despre Nicolae Dragoș, Rodica Pospai-Păvălan și Mircea Pospai, a căror elocvență a primit aplauzele de rigoare.
Aurel Ștefanachi a fluturat steagul poeziei cu acea ștefaniană credință în actul magnific (adică genial) al creației; el reiterând ideea că din când în când marii poeți trebuie reinventați; în acest an au beneficiat de opțiunea kairicizată a muzelor olimpiene Nicolae Dragoș și Coman Șova.
Marius Ghica a elogiat pe cele trei mari spirite europene, autoare de manuscrise monumentale, Leonardo da Vinci, Mihai Eminescu și Paul Valéry.
Mircea Liviu Goga, laureat al Premiului Arthur Bădița pe anul 2024, prozator de S.F. vestit și 
redactor-șef al revistei „Fantastica Magazin” (cu cinci numere deja pe piața liberă a presei literare – n.m.,I.P.B:), și-a probat con brio vâna de poet autentic, scăpărând când neoromantic când neoexpresionist.
„Serile…” au devenit posibile grație instituției organizatorice C.J.C.P.C.T. Gorj în frunte cu Pompiliu Ciolacu, Dan Adrian Popescu, Daniela Gapșea.
Focul de tabără i-a reunit pe poeți într-un podium poetic de excepție, în care, de pildă, poetul Emil Neșiu și poeta Monica Buțu și ei laureați ai Serilor… tot în 2024 și-au lansat propriile volum de versuri, arătându-se publicului instruit, receptiv, îndrăgostit de „Serile” magicomitice deja cu legenda lor semnificativă în spațiul cultural-literar românesc.
Au mai evoluat convingător scriitorii Lazăr Popescu, Nicolae Rădoi, Ion Elena, Mircea Tutunaru, Ion Sabin-Cerna, Ana Ionele, Cătălina Pauliș, George Drăghescu, Vasile Vasiescu, Dumitru Tâlvescu, Gelu Birău, și alții.
Acum o oră, am aflat că încă un laureat a trecut în lumea umbrelor eterne și elizeene, Ioan Moldovan, și el laureat al „Serilor la Brădiceni.
Ion Sabin Cerna m-a sunat chiar în timp ce compuneam acest articol să mă felicite că am fost un moderat coerent și magistral. Înseamnă că e de bine. Voi reveni! Când îmi voi recăpăta energia necesară!
Ion Popescu-Brădiceni, moderator al ediției a XXVIII-a a „Serilor la Brădiceni”
Foto: Mugurel Petrescu
