Biserica Otodoxă Română cinstește, a doua zi după Marea Sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, pe Sfinții martiri brâncoveni, cei care sunt considerați ocrotitori spirituali ai Eparhiei Olteniei, dovadă în acest sens fiind faptul că prăznuirea acestor sfinți mucenici se face în calendarul creștin ortodox printr-o sărbătoare cu cruce roșie.
Ocrotitorii Olteniei, cinstiți astăzi prin sărbătoare cu cruce roșie
Sfântul Martir și Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost Domn al Țării Românești între anii 1688 – 1714. În timpul cât a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În 1714, pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Constantinopol (în prezent Istanbul), împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt prăznuiți pe 16 august, sub numele de Sfinții martiri Brâncoveni, astăzi fiind mare sărbătoare prăznuită cu cruce roșie în calendar.
Multe lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri, ctitorii ale lui Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici și mănăstiri din țările române. Încă înainte de a ajunge domnitor, el a ridicat două biserici, una la Potlogi și alta la Mogoșoaia, lângă București. După ce s-a urcat pe tronul Țării Românești, Brâncoveanu a mai ctitorit tot în București încă trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserica Sfântul Ioan cel Mare sau „Grecesc”, demolată în secolul trecut, biserica mănăstirii Sfântul Sava, demolată în secolul trecut și biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, existentă și azi în centrul capitalei, fiind recent restaurată.
Alte ctitorii semnificative ale Sfântului martir Constantin Brâncoveanu sunt mânăstirea Sâmbăta de Sus, Biserica din satul Doicești, județul Dâmbovița, cea cu hramul ,,Sf. Nicolae” din Făgăraș și cea având hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Râmnicu-Sărat; mănăstirea Mamul, Biserica din Ocna Sibiului, Ansamblul Palatului Brâncovenesc de la Potlogi, mânăstirea Hurezi – monument aflat în Patromoniul cultural UNESCO – și Biserica ,,Sf. Gheorghe” din Mogoșoaia, la care se adaugă și biserica din satul natal al marelui domnitor, Brâncoveni, județul Olt. Pe tărâmul Olteniei, ctitoriile marelui domnitor sunt Mânăstirea Polovragi, Mânăstirea Baia de Aramă și Mânăstirea Surpatele. De generozitatea, milostivirea și purtarea de grijă a Sfântului martir Constantin Brâncoveanu s-au bucurat și lăcașurile de cult religios de la Cozia, Arnota, Bistrița, Strehaia, Sadova, Gura Motrului Dintr-un Lemn, Argeș, Dealu, Biserica ,,Sf. Dumitru” și cea Domnească din Târgoviște și multe altele, toate aceste biserici și mânăstiri primind îmbunătățiri, adaosuri sau prefaceri din partea marelui domnitor român.
Biserică cu hramul Sfinților martiri brâncoveni, la Târgu Jiu
Între lăcașurile de cult ortodox care își sărbătoresc astăzi, 16 august a.c. hramul se află și Biserica ,,Sfinții martiri brâncoveni” din apropierea Parcului Coloanei fără de Sfârșit al municipiului Târgu Jiu. Aici, într-o atmosferă de înaltă trăire duhovnicească, credincioșii vor sărbători al doilea hram al locașului de cult, la o zi după ce ieri, 15 august 2024, au sărbătorit hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”.
Marius Stochițoiu
