Motto: „Istoria nu e comparabilă nici unui fluviu și nici unui lanț. Ea își are o creștere specifică, nereductibilă la concepte organice și nici mecanice. De aceea este atât de greu să înțelegem istoria cu toate că trăim în ea și suntem până la un anumit grad istorie.”
Emil Cioran, fillosof român de cetățenie franceză, în „Schimbarea la față a României”
Astăzi, 6 august 2024, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Schimbarea la Față sau Obrejenia. O sărbătoare a luminii și speranței. Azi subt anumite obiceiuri și rugăciuni speciale la hotarul dintre vară și toamnă.
SCHIMBAREA LA FAȚĂ este sărbătorită anual pe 6 august, cum aminteam, și este una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcând un moment crucial în viața lui Iisus Hristos. În popor mai poartă numele de Pobrajen Pobrajenia sau Pobrejenie. Obrejenia sau Schimbarea la Față a Domnului este unul dintre cele 12 praznice împărătești și are o semnificație – momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos, aflat la rugăciune pe Muntele Tabor din Galileea, se preschimbă la față.
În această zi, Biserica comemorează momentul în care Iisus a urcat pe Muntele tabor, însoțit de ucenicii săi Petru, Iacov și Ioan, și s-a transfigurat, arătându-le strălucirea Sa divină. Potrivit Evangheliilor, fața lui Iisus a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit albe ca lumina, manifestând astfel natura Sa divină.
Această sărbătoare simbolizează nu doar revelația divinității lui Isus, dar și speranța creștinilor de a dobândi lumina, și slava dumnezeiască în viața veșnică. Schimbarea la Față este o chemare la transformare interioară, la purificare și la întărirea credinței.
TRADIȚII ȘȚI OBICEIURI. În tradiția creștină, Schimbarea la Față este însoțită de o serie de obiceiuri șli tradiții populare. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:
Credincioșii participă la Sfânta Liturghie și rostesc rugăciuni speciale pentru a cinsti Schimbarea la față. În multe biserici se săvârșește și sfințirea strugurilor, un obicei legat de mulțumirea pentru roadele viilor.
Tradiția populară recomandă abstinența de la carne în această zi, chiar dacă sărbătoarea cade în afara perioadelor de post, ca semn de respect și purificare spirituală.
În mediul rural, se crede că Schimbarea la față marchează începutul toamnei. În această zi, nu se mai culeg fructe din livezi, iar cei care lucrează pământul cred că dacă recolta este lăsată după această dată va fi afectată de boli și dăunători.
Se spune că, în ziua Schimbării la Față, nu este bine să te cerți sau să fii supărat, deoarece aceasta poate atrage ghinionul. De asemenea, se crede că sufletele celor decedați revin acasă pentru a vedea cum trăisc cei rămași în viață.
O tradiție foarte cunoscută a zilei de Obrejenie este de a duce la biserică fructe și legume din noua recoltă pentru a fi sfințite. Acestea se vor împărți după sfințire credincioșilor venițila slujbă. Se pot degusta apoi strugurii noi, dar și fructele specifice perioadei, ca mere, pere, prune, etc. Gustatul primei boabe de strugure se face după un ritual din care nu lipsește formula de consacrare pronunțată cu voce tare: „Boabă nouă în gură veche.”
Se mai știe despre ziua de Obrejenie că este ultima zi în care se pot culege plante de leac, deoarece după această zi toate buruienile și florile dau înapoi și se veștejesc.
SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI, ÎN CALENDARUL POPULAR. Sărbătoare ortodoxă a Schimbării la Față marchează despărțirea de vară, schimbarea veștmintelor naturii, dar și ale oamenilor cu cele specifice noului anotimp. Cu alte cuvinte, Obrejenia este privită ca o zi de hotar între vară și toamnă. De acum, frunzele încep a îngălbeni, apele se răcesc, păsările pleacă în țări mai calde, iar insectele și târâtoarele se pregătesc să intre în pământ, la adăpost de iarna ce urmează.
ION PREDOȘANU
P.S. REJUDECAREA DOSARULUI SOȚILOR CEAUȘESCU! Un avocat român adevărat a cerut Curții Militare de Apel rejudecarea dosarului soților Ceaușescu Nicolae și Elena, după mai bine de 34 de ani! El a cerut rejudecarea celui mai rușinos dosar din istoria justiției române, prin care soții Ceaușescu au fost judecați de un tribunal ilegal și din dispoziția, tot ilegală, a unor așa-ziși revoluționari precum Ion Ilici Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Virgil (Asztalos!, pe numele său adevărat, n.m. I.P.) Măgureanu. Vom reveni! (Ion Predoșanu)
