Numărul de naşteri a scăzut anul trecut la 155.418, după ce în 2021 au fost 180.735 de nou-născuţi, a informat Asociaţia Prematurilor într-un comunicat transmis, luni, presei. Potrivit sursei citate, 25.887 de nou-născuţi au venit mai devreme pe lume.
Numai în Bucureşti s-au născut prematur 2.990 de copii, comparativ cu datele raportate în 2022, când au fost 1.376 de naşteri înainte de termen. În Cluj, în 2023, s-au născut prematur 1.019 bebeluşi faţă de 551 cu un an înainte, în Iaşi – 1.462 în 2023 faţă de 660 în 2022, în Braşov – 1.005 în 2023 comparativ cu 494 în 2022.
Conform reprezentanţilor asociaţiei, 6.284 de copii au fost născuţi de mame minore sub 18 ani, astfel: mame de 12 ani – 27 nou-născuţi, de 13 ani – 104, de 14 ani – 496, de 15 ani – 1.114, de 16 ani – 1.968, de 17 ani – 2.575, iar 3.608 nou-născuţi aveau mame cu vârsta de 18 ani.
„Aceste date demografice relevă faptul că, pe termen lung, societatea va avea o populaţie îmbătrânită, iar numărul tot mai mare de naşteri premature este asociat cu riscuri majore la naştere, spitalizare prelungită, costuri tot mai mari atât pentru sistemul public de sănătate, dar şi pentru familii, risc de depresie post-partum, dar şi riscuri în dezvoltarea neuro-motorie pe termen lung, asociate prematurităţii. (…) Aceste statistici arată că avem nevoie urgent de nişte politici noi de sănătate privind suportul acordat maternităţilor de stat atât prin extinderea secţiilor de prematuri, investiţii semnificative în aparatură modernă şi consumabile cât şi de creşterea competenţelor maternităţilor de grad II la nivel naţional astfel încât să poată trata prematuri extremi de 22, 23, 24, chiar şi 27 de săptămâni cu complicaţii severe la naştere, fară să mai solicite transfer către unităţile universitare şi regionale”, a declarat Diana Gămulescu, fondatorul Asociaţiei Prematurilor.
