Polițiștii și procurorii din Timișoara fac duminică, 44 de percheziții domiciliare și la punctele de lucru ale unor firme din județele Alba, Bihor, Hunedoara și Sibiu într-un dosar în care sunt vizate persoane care ar fi introdus ilegal în țară peste 1.500 de tone de deșeuri.
La sediul DIICOT Timișoara vor fi duse aproximativ 40 persoane, în vederea audierii.
Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate și procurorii DIICOT Timișoara fac duminică 44 de percheziții domiciliare, în județele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile și punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, contradandă în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.
Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara), precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deșeuri provenite din spaţiul intracomunitar, în scopul obţinerii de beneficii financiare.
Conform IPJ Timiș, deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului, „introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”, sub pretextul efectuării unor operaţiuni de valorificare/reciclare, membrii grupului infracţional ar fi acţionat pentru introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea populației și mediul înconjurător.
Aceștia ar fi profitat și de faptul că în România prețul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, urmărind astfel să obțină în mod facil câștiguri financiare importante.
Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii, care s-ar fi ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării.
Importurile s-ar fi efectuat de la firme din mai multe țări europene, iar disimularea s-ar fi realizat și prin falsificarea documentele însoțitoare, în care s-au făcut mențiuni nereale, în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării/reciclării.
Cel de al doilea palier al grupului infracțional ar fi fost reprezentat de transportatori români, care s-ar fi deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde ar fi procedat la încărcarea deşeurilor, în vederea reciclării/recuperării în țară.
Actele de transport și documentele însoțitoare ar fi fost întocmite cu mențiuni nereale, potrivit cărora deşeurile încărcate vor fi supuse operațiunilor de valorificare/recuperare.
Pe cel de-al treilea palier al grupării, s-ar fi aflat administratorii și societățile care au ca obiect de activitate valorificarea/reciclarea deșeurilor
Membrii grupului infracțional organizat ar fi acționat pentru a ascunde trasabilitatea deșeurilor, prin atestarea nereală în documentul informativ însoțitor pentru transporturile de deșeuri, a instalației de reciclare/recuperare și a operațiunii de recuperare la care urma să fie supus deșeul.
De asemenea, în unele situații, deși încărcătura era formată din deșeuri, transportatorii, cu sprijinul intermediarilor, ar fi atestat în mod nereal în documentele însoțitoare că transportă materie primă, astfel că s-au prezentat la intrarea în țară în punctele de trecere a frontierei în care nu activau funcționarii de mediu.
După introducerea nelegală în țară a deșeurilor, membrii grupului infracțional ar fi acționat pentru ștergerea urmelor infracțiunii de contrabandă calificată, procedând la influențarea trasabilității, pentru a ascunde proveniența deșeurilor și la transportarea lor la diferite societăți care dețineau instalații de reciclare/recuperare.
(sursa, Antena 3 CNN)
