Sâmbătă 16 septembrie 2023, Asociația Seniorilor Gorjeni al cărei președinte este domnul Marcel Dobrogeanu, a organizat și desfășurat o excursie pe itinerariul Târgu-Jiu – Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș – Bâlea Lac – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Târgu-Jiu.
Așadar, sâmbătă, dis de dimineață, la ora 5, în stația de autobuz din fața Gării din Târgu Jiu, ne-am adunat 50 de persoane, marea majoritate pensionari, dar și câteva tinere și un băiat de 7 ani, foarte vioi, ca un „argint viu” și ne-am urcat într-n autocar luxos, condus de doi instructori auto. În timp ce unul dintre șoferi a trecut toți pasagerii pe foaia de parcurs, domnul Marcel Dobrogeanu a făcut un instructaj referitor la modul de desfășurare al excursiei și la modul de comportare al grupului. A prezentat și factura pentru plata transportului și itinerarul acestei excursii. Cu toate că cerul era înnorat, la ora 05:30 am plecat încrezători la drum. Am avut noroc că a mers și fratele meu cu soția. Am plecat împreună de acasă, am fost tot timpul împreună pe timpul excursiei și am venit acasă, tot împreună. În autocar muzica era de calitate și în surdină, numai bine pentru unii să-și continue somnul, întrerupt prea devreme, ora 3 sau 3:30.
Prima oprire a fost făcută la Peco de la Ciupercenii de Olteț, unde am făcut o pauză de 10 minute, iar la 6:30 am pornit din nou la drum. După 25 de minute eram deja la Horezu, la ora 7:40 la Govora sat, am trecut prin Platforma Chimică Râureni, apoi prin sudul Lacului Ostroveni, trecând Râul Olt pe Barajul Râureni, iar la ora 8 fix am ajuns la Peco din Milcoiu. Acolo am avut o pauză de o jumătate de oră, timp suficient pentru o mică gustare, o cafea și o țigară (pentru fumători). Următorul popas a fost la Mânăstirea Curtea de Argeș, unde am ajuns la ora 9:40, iar ploaia a pornit dintr-o dată ce-am sosit, de parcă se adunaseră toți preoții de la mânăstire și ne stropeau cu agheasmă. Era o ploaie măruntă și deasă. Cei care n-am avut umbrele la noi am cumpărat repede câte una de la tarabele din parcare. Le-am folosit până a ajunge sus la mânăstire, pentru că acolo, ca un făcut, ploaia s-a oprit.
Mânăstirea Curtea de Argeș este ctitorită la cererea lui Neagoe Basarab de către „Meșterul” Manole împreună cu meșterii și zidarii săi. Construcția a fost începută în anul 1512 în timpul lui Neagoe Basarab și finalizată în timpul ginerelui său, Radu de la Afumați, în anul 1526. Este una dintre cele mai impunătoare și elegante construcții cu caracter religios de pe teritoriul României, fiind ornamentată cu picturi deosebite lucrate cu grijă și din suflet. Dobromir este cel ce s-a ocupat de pictura mânăstirii, acesta realizând deosebite opere ce îl înfățișează pe Neagoe alături de familia sa. În interiorul mânăstirii, în vechiul iconostas, putem întâlni câteva icoane din timpul lui Șerban Cantacuzino din secolul al XVII-lea, evanghelia scrisă cu litere de aur de către Regina Elisabeta și tablourile Regelui Carol I și Reginei Elisabeta.
Ajunși la mânăstire, am pășit cu smerenie pragul de piatră al sfântului lăcaș. Imediat, în pronaos, ne-au întâmpinat primii doi regi ai României. Mormintele Regelui Carol I și al Reginei Elisaveta erau situate pe partea stângă iar ale Regelui Ferdinand I și Regina Maria erau pe cea dreaptă. Ei au fost înmormântați aici astfel: Carol I la 10 octombrie 1914 și Regina Elisabeta la 2 martie 1916, iar Regele Ferdinand la 20 iulie 1927 și Regina Maria la 18 iulie 1938. Carol I este omul de la care a pornit totul: Familia Regală, statul modern, țara independentă și suverană. Rând pe rând, an de an, sub domnia acestui Rege european, România a dobândit instituții, modernitate și statornicie. Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeșului și palatul episcopal (1886-1890), care era folosit ca reședință regală de vară. Construită în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniță.
Tot în pronaos se află și cripta lui Neagoe Basarab și a ginerelui său, Radu de la Afumați.
Am lăsat familia regală să-și odihnească somnul de veci, am mers și ne-am închinat și la sfinții din biserică, apoi am pășit smeriți pe lângă mormintele regale, ca nu cumva să le trezim din somn și am părăsit mânăstirea îndreptându-ne spre Sanctuarul Regal care se numește Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș. Ea a fost ridicată în perioada anilor 2009-2018 și este amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeș, purtând hramul Sfintei Mucenițe Filofteia și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Edificiul, a fost târnosit pe 7 decembrie 2018 drept catedrală a arhiepiscopului Argeșului și Muscelului, și este totodată necropolă regală. Proiectul edificiului a fost realizat de arhitectul dobrogean Augustin Ioan, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, specialist în arhitectură sacră și a fost conceput în stilul arhitecturii bizantine. Necropola regală conține 16 locuri de veci pentru membrii Casei Regale a României și arhiepiscopii Argeșului și Muscelului. În necropolă au fost înmormântați regele Mihai I (16 decembrie 2017) și regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea și cele ale Reginei Elena, rămășițe aduse în țară în 2003 de la Lisabona, respectiv în 19 octombrie 2019 de la Lausanne.
La ora 10:25 ne-am îmbarcat în autocar și am pornit spre Barajul Vidraru, unde am ajuns la ora 11, iar afară ploua liniștit. Barajul, cu o înălțime de 166 metri, este din beton în dublu arc, construit în perioada 1961 – 1966 și are un volum de beton de 480 mii mc, iar volumul lacului este de 465 mil. mc. Proiectantul barajului a fost I.S.P.H. București, iar constructorul I.C.H. București. Timp de o jumătate de oră am făcut fotografii, am admirat frumusețea și grandoarea lucrării, apoi ne-am deplasat, pe jos, la capătul celălalt, de unde ne-a luat autocarul.
Următorul obiectiv al excursiei noastre a fost Lacul Bâlea situat în inima Munților Făgăraș, la altitudinea de 2034 metri, în județul Sibiu. Acest lac glaciar are o întindere de peste 45.000 de metri pătrați și o adâncime de peste 11 metri, fiind cel mai popular obiectiv turistic de pe Transfăgărășan. Relieful tipic montan, este alcătuit din morene, terase și văi în formă de “U” și predominat de crestele crenelate din care se înalță. Lacul Bâlea a fost declarat monument al naturii, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase și mari lacuri glaciare ale României. Peisajul format de un lac în vârf de munte este de o frumusețe aparte atât vara, cât și iarna. Acesta formează locul ideal pentru a te relaxa admirând minunata priveliște alcătuită din văile glaciare ce îl înconjoară și de crestele munților. În anul 1975, pentru facilitarea accesului la cabană și la traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabină. Lacul Bâlea se află la circa 77 km distanță de orașul Sibiu, la 68 km de Făgăraș și la 85 km de Curtea de Argeș.
Transfăgărășanul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș (lângă orașul Pitești), în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970 – 1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.
Așadar după un drum plin de serpentine, unde ne-am întâlnit cu șase urși curioși ce stăteau la margine de drum, pe o ploaie „mocănească”, și cu pâlcuri de ceață, care ieșeau ca niște aburi dintr-o căldare pusă pe foc, la ora 13:10 am ajuns la Bâlea Lac. Ploaia ne deranja vizita. Era pentru prima dată când am ajuns aici și a fost principalul motiv pentru care am acceptat excursia. Cu toată ploaia de afară am mers direct la lac și am făcut fotografii, apoi am mers să luăm masa de prânz. Locul era foarte aglomerat, în ciuda ploii care nu se mai oprea.
După ce-am luat masa de prânz, la ora 14:05 am plecat spre Sibiu, următorul nostru popas, unde am ajuns la ora 15:40. Ploaia se oprise imediat ce-am părăsit Transfăgărășeanul în comuna Cârțișoara. La Sibiu era soare și cer senin. Am vizitat centrul orașului, inclusiv Piața Centrală și Podul Minciunilor. Am făcut câteva fotografii și la ora 17:05 am plecat pe Valea Oltului spre Râmnicu Vâlcea.
La ora 18:20 am ajuns la Mânăstirea Cozia unde am făcut un popas de 40 de minute. Mănăstirea Cozia este un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân (1386 – 1418) construită în perioada 1387 – 1388, în stil bizantin, sfințită la 18 mai 1388, așa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul istoriei sale multiseculare de Neagoe Basarab (1517 – 1520), Constantin Brâncoveanu (1704 – 1710), apoi între anii 1847 – 1856 și 1958 – 1962. În pronaosul mânăstirii se află mormântul lui Mircea cel Bătrân și mormântul călugăriței Teodora, mama Voievodului Mihai Viteazul, adormită în anul 1605.
Am plecat de la Cozia la ora 19.00 iar după un sfert de oră am ajuns la Râmnicu Vâlcea, unde n-am mai făcut popas și în 10 minute am traversat orașul de la nord la sud. Afară s-a lăsat întunericul, în mașină era cald și bine iar muzica era numai bună de ascultat. Toți vorbeam despre impresiile locurilor vizitate. A fost frumos, chiar dacă a plouat pe Transfăgărășan.
La intrarea în municipiul Târgu Jiu, președintele Asociației Seniorilor Gorjeni a mulțumit participanților și deja a făcut anunțul unei noi excursii: „Vă anunțăm că asociația noastră organizează o excursie cu plecarea din Tg. Jiu, luni, 09.10.2023 și ne întoarcem joi, pe 12.10.2023, având următorul traseu:
– Ziua 1: Tg. Jiu – Alba Iulia – Dumbrăvița – Tg. Mureș – Mănăstirea Neamț – Cetatea Neamț – Tg. Neamț, unde ne oprim pentru cazare cu cină și mic dejun.
– Ziua 2: Târgu Frumos – Iași, unde vizitam tot ce ne interesează, – Chișinău, Republica Moldova, unde poposim pentru cazare cu cină și mic dejun.
– Ziua 3: Chișinău – Piatra Neamț – Lacul Roșu – Cheile Bicazului – Praid unde dormim, având asigurată cina și micul dejun.
– Ziua 4: Praid Salina – Sighișoara (Turnul cu ceas) – Sibiu (centru) – Cozia – Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu. Un traseu frumos de aproximativ 1750 km, cu mic dejun și cină la toate cazările. Prețul de persoană este de aproximativ 790 lei, poate chiar mai mic. Mai negociem la Chișinău și Praid. Doritorii se pot înscrie la tel: 0720666288-Marcel Dobrogeanu. Sunt 57 de locuri în autocar, scaunele se vor ocupa în ordinea înscrierii. Autocarul e de generație nouă cu climă și ambient plăcut, iar șoferii profesioniști cu experiență. Vă doresc o noapte plăcută și odihnitoare!”, a încheiat Marcel Dobrogeanu anunțul său.
Gigi Bușe
