Problemele uriașe generate de pesta porcină în Gorj nu par să fi redus numărul mistreților care dau atacul în culturile de porumb în această perioadă. Zeci de oameni se plâng de pagubele cu care se aleg, unii dintre ei optând pentru „tunuri” cu care speră să îndepărteze sălbăticiunile. În realitate, porcii par să se acomodeze în timp cu aceste dispozitive care funcționează cu ajutorul unei butelii de gaze și care la fiecare 5 minute scoate un zgomot asurzitor, menit să țină sălbăticiunile la distanță. Ion Blondea este din Dănești și are jumătate din tarlaua cultivată cu porumb distrusă.
Primul atac l-a consemnat la sfârșitul lui iulie. A venit să vadă cum se prezintă cultura și a constatat că porcii îi creaseră deja probleme. A adus „tunul” în tarla după al doilea atac, dar a urmat și al treilea, iar acum așteaptă ca statul să îl despăgubească. „Tunul bubuie la fiecare cinci minute. Vin seara și deschid butelia, dimineața vin și o închid. Asta fac zilnic. Vin când pe jos, când cu bicicleta și e ceva de mers că până acasă sunt câțiva kilometri. Dacă aș avea vecini care ar cultiva și ei ceva sau nu ar avea mărăcini poate m-aș gândi să pun gard electric pentru că am pe cineva aici care am văzut că are cultura intactă dacă a folosit gard din acesta. E și acolo o investiție mare, dar nici tunul acesta nu e ieftin. A costat vreo 800 de lei acum câțiva ani. Pe un rând de porumb sunt vreo 1200 de fire, iar la câte rânduri au distrus porcii nici nu pot să calculez paguba. Oricum e mai mult decât cei 700 de lei pe care înțeleg că mi-I poate da statul ca despăgubire. Păi să fie 7000 de drugi, nu 8000 sau chiar mai mult, faceți un calcul simplu și vedeți că suma nu acoperă nimic. Dacă începem de la arat, discuit, ierbicidare, semințe luate, îngrășăminte puse și toate celelalte o să vedeți că sunt niște costuri mari. Cultura s-ar fi prezentat bine, nu zic, eram mulțumit de rodul legat, dar dacă porcii au făcut poiană în tarlaua cu porumb, eu la ce să mai mă gândesc? La anul cred că pun direct grâu și scap de problemă”, spune bietul om. Și ca el sunt și alții. Vreo zece depuseseră până ieri cereri la primărie pentru a fi despăgubiți. Asta după ce au făcut și de pază, unii fiind și vânători, dar vânători care recunosc faptul că atunci când se prezintă ei cu pușca nu apare niciun mistreț prin culturile de porumb. „Eu sunt și vânător, am făcut pază, dar nu poți să stai noapte de noapte ca să păzești nonstop. Nu ai nici condiții. Sunt instalații care se pun pentru îndepărtarea animalelor, dar nu sunt prea eficiente. O să încercăm să cultivăm și anul viitor, de ce să nu cultivăm, că poate se mai împușcă de vânători până la anul, mai sunt posibilități de îndepărtare, asta ca să nu renunțăm și să lăsăm câmpurile nelucrate”, a spus un alt localnic din Dănești.
Situații similare au fost înregistrate și la Padeș, Tismana, Muștetești sau Crasna, zone în care au început să creeze probleme și urșii. Sălbăticiunile fac pagube în căutarea de hrană, dosarele pentru despăgubiri fiind centralizate la Direcția Agricolă în vederea acordării sumelor cu care oamenii speră să își mai reducă din pierderi.
Gelu Ionescu
