Circulaţia subterană a apei în perimetru Șușița Seacă constituie şi la ora actuală fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant.
Astfel, cea mai mare parte din apa izvoarelor Cucute şi Bordului după un scurt traseu de suprafaţă pătrund în subteran şi după o circulaţie subterană determinată de hidrologii romani în urma unor determinari cu trasori clasici și speciali pe direcţia NE-SV ajung în perimetrul Cheilor Sohodolului mai precis în sectorul Nările, Gîrla Vacii, Cuptor unde se presupune după gradul de diluare al trasorilor ca s-ar afla un acvifer şi chiar mai departe unde împreună cu pierderile din zona carstică a Sohodolului dau naştere izbucurilor Albulescu şi Balaurul.
Creasta Dîlmei Cucutelor, fenomenul carstic cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţei Seci însoţeşte cheile pe o lungime de aprox. 3 km constituind versantul lor vestic şi fiind formate în cea mai mare parte din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de cleanţuri, abrupturi, lapiezuri şi alte fenomene carstice.
În opinia speologilor de la Clubul Speologic Emil Racoviță din Bucureşti (cei care în perioada 1980-1983 au efectuat primele explorări şi măsurători în acest perimetru) creasta Dîlmei Cucutelor s-a format prin acţiunea combinată a Şuşiţei Seci şi a pârâului Valea Seacă cursurile acestora fiind în final drenate în subteran cu scurte porţiuni de apariţie la suprafaţă.
În cadrul explorărilor efectuate au fost identificate o multitudine de forme și fenomene carstice dintre care cele mai spectaculoase fiind avenele Bidăroaia din Dîlma Cucutelor (-22 m), avenul F (-37 m), avenul I (-12 m) precum şi avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei (-88 m).
Creasta Dîlmei Cucutelor – o provocare pentru montaniarzi
Pentru parcurgerea integrală sau parţială a crestei Dîlmei Cucutelor există mai multe trasee cu menţiunea că accesul în avenele întâlnite pe parcurs nu poate fi permis decât cu echipament speologic şi cu solide cunoştinţe legate de alpinismul subteran.
De asemenea pentru prevenirea accidentelor montane este recomandat purtarea echipamentului specific chiar dacă la prima vedere pare ca nu este necesar.
În prima dintre acestea se poate parcurge porţiunea cheilor până la confluenţa cu Valea Seacă de unde se urcă pe creastă şi se parcurge traseul până în şaua La Pârleaz.
Un alt traseu se poate parcurge drumul forestier cam 1 km după Valea Seacă unde o potecă abia vizibilă ne poartă nu fără efort spre creasta dîlmei.
Într-o a treia variantă se pot parcurge cheile pe drumul forestier până la pârâul Bordului de unde se urcă pe firul său până la şaua La Pârleaz. De aici se poate continua traseul până în Bordul Dobriţei sau se poate parcurge Dîlma Cucutelor în sens invers până la confluenţa cu Valea Seacă.
Mugurel PETRESCU
