Cu evidenţe statistice incontestabile, destul de îngrijorătoare, gravele probleme ale depopulării țării sunt tratate în mass-media, din păcate, fără să alerteze liderii politici, iar, în firava literatură de specialitate, cu predilecție la nivel național, apar suficiente argumente pentru a privilegia această abordare, datele vehiculate de presă punând un accent deosebit pe declinul populației țării provenit din scădere naturală a populației și, deopotrivă, din imensa emigrație a românilor. Astfel, aprecierile comparative la nivel internațional sunt favorizate de multitudinea de date disponibile asupra populațiilor naționale din spațiul European, cu trimiteri directe la contextual naţional. Datele demografice la nivel național sunt agregări ale celor înregistrate la nivel de localitate: nașteri, decese, căsătorii, divorțuri, schimbări de domiciliu/reședință în țară, emigrare și imigrare. Ca să exemplifică şi să detaliem fenomenul, se constată că sporul natural al populației s-a menținut negativ și s-a accentuat începând şi din luna februarie 2023, anunță Institutul Național de Statistică. În această privinţă, numărul celor decedați a fost cu aproape 2% mai mare decât al nou-născuților, astfel că populația a scăzut cu aproape 9.000 de oameni.
România pierde anual populaţie «echivalentă cu două oraşe mici»!
Datele publicate pentru prima jumătatea a anului arată că, spre exemplu, în februarie s-au născut 11.316 copii, cu aproape 2.600 mai puțini decât în ianuarie, iar, ceea ce confirmă aserţiunea, ultimele date arată un spor natural negativ în mai 2023, deoarece numărul deceselor este de 1,6 ori mai mare decât al născuţilor-vii. Datele confirmă că sporul natural s-a menţinut negativ (-7.375) în luna mai 2023, aşa cum am precizat, numărul persoanelor decedate fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată ultimele date publicate de către Institutul Naţional de Statistică. În total, sporul natural a fost negativ, iar populaţia ţării s-a redus cu peste 7.250 de persoane, potrivit ultimelor date făcute publice, astfel că în mai 2023 s-a înregistrat naşterea a 13.242 copii, cu 2.534 mai mulţi decât în luna aprilie 2023. Totuşi, numărul deceselor înregistrate în luna mai 2023 a fost de 20.617 (10.815 bărbaţi şi 9.802 femei), cu 1.007 decese (676 bărbaţi şi 331 femei) mai multe decât în luna aprilie 2023. Numărul deceselor copiilor cu vârstă de sub 1 an, înregistrate în luna mai 2023, a fost de 87, în creştere cu 22 faţă de luna aprilie 2023. Tot în luna mai, 2023, 66,9% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani , cam 8.581 decese, reprezentând 41,6%, la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 5.220 decese, reprezentând 25,3% la persoanele de 70-79 ani şi 18,1%, reprezentând 3.727 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (107 decese), 20-29 ani (77 decese) şi 5-19 ani (55 decese). În funcţie de cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna mai 2023 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (11.048 persoane, reprezentând 53,6%), tumorile (4.006 persoane, reprezentând 19,4%) şi bolile aparatului respirator (1.801 persoane, reprezentând 8,7%). Tot în luna mai, 2023, luată ca ultim reper, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 10.185 căsătorii, cu 2.595 mai multe decât în luna aprilie 2023. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 1.860 în luna mai, 2023, cu 8 mai multe decât în luna aprilie 2023. Se constată că faţă de luna mai 2022, numărul născuţilor-vii înregistrat în luna mai 2023 a fost mai mic cu 1.640. Sporul natural a fost negativ atât în luna mai 2023 (-7375 persoane), cât şi în luna mai 2022 (-5754 persoane). Totodată, numărul persoanelor care au decedat în luna mai 2023 a fost cu 19 mai mic faţă de luna mai 2022 şi numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 9 mai mare în luna mai 2023, decât cel înregistrat în luna mai 2022. Ca o ultimă precizare legată de sporul negativ al populaţiei României, Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, domnul prof. univ. dr. Tudor Andrei, recomandă clasei politice să se uite mai atent la aceste tendinţe demografice îngrijorătoare şi să urmeze exemplul măsurilor luate de Franţa, una dintre puţinele ţări europene care a reuşit să aibă un spor natural pozitiv. În opinia domniei sale: ,,Sunt măsuri fiscale care sunt adresate direct persoanelor care au copii: dezvoltarea creşelor, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educaţi şi pot permite părinţilor să aibă o viaţă activă imediat după naşterea unui nou copil într-o familie şi a treia categorie, aşa-numitele scutiri de impozite pentru anumite categorii de familii” a precizat Tudor Andrei. De asemenea, în scădere este şi numărul cuplurilor care decid să se căsătorească, în timp ce acela al divorţurilor creşte, mai mult, deoarece femeile decid să aibă copii din ce în ce mai târziu, iar numărul copiilor dintr-o familie scade şi el. Astfel, România pierde anual populaţie «echivalentă cu două oraşe mici», mai ales că începând din anul 2014, populaţia României a scăzut cu 80.000 de oameni, număr care echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic!
Dacă situaţia demografică va continua să se deterioreze în acelaşi ritm, vom avea tot mai puţini locuitori!
Un alt aspect priveşte fenomenul de îmbătrânire a populației, care se accentuează și în România, previziunile sumbre menţionând faptul că până în 2080, unul din fiecare opt cetăţeni europeni va avea peste 80 de ani, aşa cum preconizează Biroul European de Statistică! Din statisticile ONU, populaţia României va scădea sub 11 milioane de persoane, până în anul 2100, iar, peste 15 ani va scădea la aproximativ 17 milioane şi jumătate de persoane! Datele Institutului Naţional de Statistică din ţara noastră arată că lună de lună sunt mai puţine naşteri şi mai multe decese. Spre exemplu, în luna noiembrie 2022 s-au născut cu 3.000 mai puţini copii decât în octombrie, în timp ce numărul deceselor a fost cu 520 mai mare. În total, sporul natural a fost negativ, iar populaţia ţării s-a redus cu peste 7.250 de persoane, potrivit ultimelor date făcute publice la sfârşitul anului trecut! Desigur, depopularea accentuată din ultimii 30 de ani este demonstrată de rezultatele recensământului populației și locuințelor derulat în 2021, mai ales că populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de mare, de 143 mii locuitori şi raportat la numărul populației rezidente a țării, acest indicator a avut nivelul cel mai ridicat din cele 9 țări membre ale Uniunii Europene în care populația a fost în declin (Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Ungaria și România). Acutizarea declinului demografic s-a produs prin recrudescența scăderii naturale a populației (120 mii locuitori), în urma creşterii masive a numărului de decese, și în secundar prin migrație externă netă negativă, de doar 23 mii persoane (!!). Migrația externă în țările europene a marcat un recul drastic prin măsurile restrictive adoptate de guvernele europene și din alte părți ale lumii în circulația persoanelor. Datele Institutului Național de Statistică asupra mișcării naturale a populației în lunile ianuarie-septembrie 2022 indică un declin natural consistent mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului anterior, cifrat la 91 de mii locuitori, față de 66 de mii. Cea mai mare parte a declinului demografic provine numai din ascensiunea numărului de decese, numărul născuților vii nefiind în regres. Dacă declinul natural din acest ultim trimestru al anului în curs e mai mare faţă de nivelul anului trecut, întreaga scădere naturală a populației din anul 2021 s-ar putea să atingă 140 mii locuitori în anul 2023!! Catastrofal, pentru o populație de 19 milioane locuitori, la care se va adăuga contribuția negativă a migrației externe din acest an, mărind dimensiunea declinului populației. Dacă situaţia demografică va continua să se deterioreze în acelaşi ritm, vom avea tot mai puţini locuitori şi în mod paradoxal, această ţară nu va mai fi locuită. În orice caz, nu va mai fi locuită de români, mai ales că pe la jumătatea acestul prim secol al celui de-al treilea mileniu creştin, an în care vor mai trăi copiii noştri de astăzi, populaţia României va fi de doar 10 milioane locuitori, iar, aceste cifre alarmante nu îi îngrijorează nicidecum pe politrucii de azi, care se gândesc numai la alegerile care îi obsedează, fără să realizeze faptul că nu vor mai avea votanţi! Aceste cifre alarmante nu iau însă în calcul posibilitatea ca alte persoane să umple golul existent în spaţiul carpato-danubiano-pontic, în care vor mai trăi doar o parte dintre descendenţii românilor autohtoni şi vorbitori de limbă română! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
