Ultimele date ale Institutului Național de Statistică asupra mișcării naturale și migrației interne, cu schimbare de domiciliu pe localități (comune, orașe, municipii) şi pe judeţe, conform recensămânului din anul 2021, permit cuantificarea contribuției a două componente de bază asupra dinamicii numărului populației rezidente, cu deosebire pe localități prin: creșterea / scăderea naturală a populației (diferența dintre numărul de născuții-vii și de decedați) și migrația internă cu schimbare de domiciliu între localități. În acelaşi timp, se urmăreşte dezvoltarea încrederii în structurile pe termen lung, pentru a pune în valoare experienţa dobândită şi expertiza cu conţinut aplicativ, mai ales că acest lucru are un impact deosebit asupra atragerii resurselor umane, pe baza importanţei acordate măsurilor de dobândire de competenţe şi a sintetizării proceselor de selecţie. Totodată, se consideră că scopul programului îl constituie asigurarea potenţialului necesar unei dezvoltări economice rapide, chiar unei resurecţii sociale în zonele rurale foarte mult depopulate. Se pare că în ultima vreme sunt avansate idei privitoare la dezvoltarea antreprenorială, care ar fi mai puţin evidentă în zonele rurale sărace, nu doar ca o rezultantă a resurselor limitate, dar, mai ales ca efect al educației deficitare, ca expresie a nivelului scăzut al diferitelor utilități venite în sprijinul comunităţii, cât şi al fenomenului migrațional sezonier către mediul urban sau chiar mai departe, până peste hotarele ţării. Astfel, se consideră că promovarea afacerilor în economia românească se bazează pe diferențe considerabile între regiuni şi zone de locuire, mai ales în privinţa micro-întreprinderilor, consfinţind o rată mai ridicată înregistrată în regiunea Nord-Est, de 13,8%, cea mai scăzută fiind consemnată în regiunea de Sud-Vest, de 7,6%, iar atunci când se avansează ideea unui program național de relansare a familiei și a natalității, chiar dacă e foarte posibil, acest lucru nu rezolvă problema pe termen mediu, adică, pentru următorii câțiva ani, cu atât mai puţin pe termen lung.
,,Turismul domestic are un potenţial excepţional de a crea noi locuri de muncă”!
Natalitatea scăzută este un factor de acutizare a depopulării şi oricât de operaţional ar fi un program al repopulării mediului rural, prin creșterea natalității, chiar dacă sunt alocate fonduri considerabile, efectele unui asemenea program se văd abia cu generația următoare, adică, peste 20-30 de ani, iar pentru a fi cu adevărat eficient, un program de repopulare a țării trebuie să producă efecte și pe termen scurt. Un exemplu concret de dezvoltare antreprenorială iniţiat cu aproape două decenii în urmă, care a fost intitulat «RURAL-Antreprenor», cofinanţat prin «Fondul Social European» inclus în Programul Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane între 2007-2013, cu perspective de abordare până în 2023, care a fost propagandistic şi pompos intitulat: «Investeşte în oameni», având ca obiectiv general, dezvoltarea culturii antreprenoriale şi creşterea expertizei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor, cunoştinţelor şi a comportamentului managerial pentru actuali şi viitori intreprinzători, în special tineri din mediul rural, la un moment dat au răspuns doar 23 de judeţe din regiunile de dezvoltare: Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Bucureşti-Ilfov. Dar, în ultimă instanţă, s-a demonstrat că durata de implementare a proiectului, de numai zece ani, s-a dovedit neconcludentă, în pofida faptului că a vizat educaţia managerială personalizată pentru 400 de întreprinzători, în vederea iniţierii unei afaceri noi sau a dezvoltării afacerii existente, dar şi în vederea creşterii competitivităţii lor pe piaţă prin stimularea economiei locale, prin crearea a 12 Help-Desk-uri (HD), cu 24 experţi locali. Să constatăm că locaţiile birourilor de consultanţă au fost: Bistriţa, Satu-Mare, Sălaj, Arad, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Târgu-Jiu, Alexandria, Slobozia, Piteşti, Târgovişte şi Bucureşti, dar, efectele s-au dovedit ineficiente, chiar dacă au vizat atragerea a 1.400 de întreprinzători din mediul rural din 23 de judeţe din regiunile ţintă (60/judet), în cadrul a 23 de conferinţe, având ca motivare educaţia antreprenorială şi dobândirea de cunoştinţe de cultură managerială, prin promovarea spiritului antreprenorial şi implementarea unor practici naţionale şi internaţionale de îmbunătăţire a performanţei dezvoltării mediului de afaceri. În cele din urmă, realitatea a demonstrat că programul cu pricina s-a dovedit ineficient şi în efortul de limitare a depopulării mediului rural, mai ales în ceea ce priveşte conceperea şi realizarea unei cercetări cantitative şi calitative asupra nevoilor de formare şi consultanţă ale întreprinzătorilor şi ale celor care doresc să iniţieze o afacere în mediul rural din regiunile ţintă, în pofida preocupărilor de instruire şi de consiliere pentru 300 de manageri, printr-un portal-instrument integrat care a cuprins o platformă e-Learning, de consultanţă şi networking, upgradată şi extinsă, cu 7 module de curs: Plan de afacere, Management Financiar, Management strategic, Management de proiect, Marketing, Iniţiere IT pentru afaceri, Etică în afaceri, deci, o platformă e-Business upgradată pentru beneficiarii selectaţi din toate regiunile, o platformă e-Commerce printr-o soluţie completă de magazin online şi un site al proiectului, pentru a fi diseminate rezultatele proiectului în cadrul unei conferinţe finale, cu 300 persoane, la Bucureşti, la jumătatea anului 2019. În ultimă instanţă s-a dovedit că Programul nu a convins, câtuşi de puţin, pentru a demonstra care ar fi beneficiile majore ale proiectului pentru întreprizătorii din mediul rural, nereuşind să iniţieze parteneriate şi să genereze o dezvoltare locală demnă de luat în seamă şi cu efecte pe termen lung. Din cauza prăbuşirii rapide a natalităţii şi a bejeniei absolut spectaculoase a cetăţenilor săi, România a ajuns, practic, singura ţară subdezvoltată din lume care are probleme demografice de tip ţară dezvoltată!
,,Pledez pentru importanţa protejării satelor, a clădirilor istorice…”!
Ca un fapt semnificativ, nicidecum lipsit de importanţă, trebuie precizat că aproape cu un deceniu şi jumătate în urmă, după ce a vizitat satele şi oraşele din zona centrală a ţării, fostul Prinţ şi actualul Rege Charles al III-lea, a venit în Capitala ţării, pentru a primi titlul academic DHC al Universităţii Bucureşti, când a prezentat un discurs incitant şi cu ecou larg în presa internaţională, vorbind în cuvinte măgulitoare despre dragostea pe care o nutreşte faţă de ţara noastră şi faţă de poporul român, îndemnându-ne la păstrarea valorilor noastre tradiţionale de ordin cultural şi arhitectural, cristalizat în spiritul tradiţiilor româneşti, deoarece toate acestea ne definesc, în ultimă instanţă, în tezaurul culturii univerale. Cu o sinceritate demnă de un oaspete autentic, Regele Charles a subliniat faptul că avem deosebite motive de mândrie, în sens moral, evident, reiterând admiraţia deosebită faţă de ţara noastră, de spiritualitatea ei, care îşi află izvorul într-o amplă identitate etnică, religioasă şi mai ales culturală în Europa şi în lume, toate fiind motive sincere ale prinţului de a păstra România în inima sa, fiindcă iubeşte ţara noastră pentru frumuseţea ei naturală, pentru unicitatea ei nepervertită, îndeosebi pentru zonele şi comunităţile rurale încântătoare, apreciind frumuseţile României ca pe un tezaur european şi mondial demn de toată admiraţia. Totodată, deţinătorul tronului Regatului Unit a spus că pe mulţi ani înainte, speră ca România să-şi păstreze nealterate multe comori culturale, de faună şi floră unice în Europa, dând apoi exemplul Italiei şi al Elveţiei, două state care consideră că pot fi moderne, numai păstrând valorile comunităţii rurale şi apreciindu-le în acelaşi timp, mai ales că oamenii din satul românesc au foarte multe argumente şi tot atâtea motive de mândrie firească. El a mai completat că această mândrie morală trebuie să ne îndemne şi să ne stimuleze permanent în a păstra un stil tradiţional de viaţă conacrat prin portul, obiceiurile culinare şi mai ales prin arhitectura monumentelor istorice şi a lăcaşelor de cult. Regele Charles a oferit şi exemple ale unor zone din România care se disting foarte mult prin arhitectura populară şi prin peisajele lor, cum ar fi Bucovina şi Maramureş, unele sate din Transilvania, dar şi unele sate din Oltenia, apreciind că aceste zone, chiar ne definesc mereu ca popor, ca o naţiune cu moştenire unică din multe puncte de vedere, deci, în plan cultural, natural şi spiritual. De mai multe ori, Regele Charles a vizitat localităţi şi zone rurale din regiunea Transilvaniei, aşa cum a făcut-o şi în acest an, care îl fascinează şi care îi plac foarte mult, pledând în cadrul celebrei mini-serii «Wild Carpathia», lansată încă din toamna anului 2011, apoi fiind şi difuzată la nivel internaţional de către «Travel Channel» în chiar trei părţi, prin care sunt promovate şi mediatizate diferite zone din România, cum ar fi: Maramureş, Bucovina, satul Săpânţa, Munţii Făgăraşului şi Valea Zălanului, fiindcă a spus: „În ce mă priveşte, România ocupă un loc deosebit în inima mea. Îl număr printre strămoşii mei pe Vlad Ţepeş, ceea ce ar putea explica de ce la fiecare vizită o parte din mine se simte acasă”!Cu siguranţă că în timp ce unele ecouri ale discursului raţional, bine temperat şi lipsit de pasiuni de factură naţionalistă, nu s-a remarcat în multe dezbateri şi discuţii oficiale pe tema imigraţiei, orice vizită a Regelui Charles este importantă şi binevenită, deoarece, atunci când vine în România, exprimă în cei mai clari şi elogioşi termeni prestigiul României, într-un tablou grăitor care nu se rezumă doar la comunităţile sărace de emigranţi români care pleacă la muncă în străinătate, în căutarea unui trai mai bun, fie el finanţat şi concretizat prin ajutoare sociale. (VA URMA).
Profesor dr. Vasile GOGONEA
