Pensiile militare revin în atenția opiniei publice

În ultimele două luni, subiectul pensiilor militare a revenit, cum se întâmplă deja, ciclic, în ultimii 10-12 ani, în atenția opiniei publice.

De data aceasta, focul dezbaterilor s-a reaprins de la reforma pensiilor asumată în PNRR, în care s-ar fi angajat și includerea pensiilor militare în rândul celor speciale (fapt dovedit deja ca fiind un fals) și de la o pretinsă comunicare oficială dinspre Comisia Europeană către guvernul de la București cum că musai pensiile militare trebuie considerate speciale și aduse la ordin în câmpul contributivității (iarăși fals, pentru că nu există o astfel de poziție exprimată oficial de la Bruxelles, ci doar un studiu din categoria European Economy discussion Papers, studiu intitulat „Special Pensions in the EU”. Lucrarea cu pricina este întocmită de doi angajați ai Directoratului General pentru Economie și Finanțe al Comisiei Europene.
Din nou apar eternele voci care se întreabă dacă este corect ca pensiile militarilor (dar și ale altor categorii profesionale) să fie calculate după alte criterii decât cele ale pensiilor din sistemul public, respectiv după principiul contributivității.
Din nou se înfierează cu mânie așa-zisa „scutire” a militarilor de la reținerile din salariu care se aplică oricărui salariat din România. Atunci când se vorbește despre lipsa contributivității în cazul militarilor, se induce în mod voit confuzia că aceștia nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului.
Fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Din nou fals. Cota de contribuție individuală la bugetul de stat a militarilor este egală cu cota de contribuție de asigurări sociale prevăzută de Codul fiscal. O spune clar Legea nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, la articolul 31. Toți militarii, ca și salariații civili, plătesc către stat aceleași cote de contribuții și impozit pe soldă, respectiv 25% CASS, 10% CAS și 10% impozit. Citiți singuri, vă rog, nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Și, totuși, care să fie problema cu acest sistem diferit de calcul pentru militari? De ce nu pot ei să fie „procesați” la fel ca oricare alt salariat, atunci când vine vorba despre evidența veniturilor obținute și calculul pensiei după trecerea în rezervă? Este România un exemplu singular în NATO și în Europa? Răspunsul, pe scurt, este nu. Asigurarea veniturilor militarilor după trecerea în rezervă se face pe un sistem de pensie de stat în aproape toate țările NATO și ale Uniunii Europene. Aceasta este regula. Excepțiile sunt foarte puține. Vă prezint câteva dintre cele mai relevante exemple, privind regulile de stabilire a pensiilor militare în câteva țări NATO.
Să începem cu România. Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor care urmează să se pensioneze, fără includerea unei serii de prime, sporuri, indemnizații specificate în textul legii.
Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, începând cu 65%, pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 de ani, la care se adaugă 1% pentru fiecare an care depășește această vechime, dar nu mai mult de 85%. În plus, vârsta minimă de la care militarii și celelalte categorii din sistemul național de apărare se pot pensiona este calculată după reguli clare.
Ca și țara noastră, cele mai multe țări din NATO și din Uniunea Europeană au reglementat în mod similar sistemele de pensii militare de foarte multă vreme.
În Franța, baza de calcul (numită soldă brută) este reprezentată de media remunerației primite de militar în ultimele șase luni de serviciu efectiv înainte de ieșirea la pensie, fără a fi luate în calcul diversele prime de care a beneficiat. Formula de calcul a pensiei este foarte simplă: (numărul de trimestre lucrate / numărul de trimestre necesare pentru pensionare) × 75% × solda brută. Pensia militarilor este recalculată anual în funcție de inflație, pe baza indicilor menționați în raportul financiar, economic și social al legii finanțelor din anul în curs.
În Germania, baza de calcul a pensiei militare se stabilește în funcție de media celor mai mari venituri salariale ale militarului, la alegerea acestuia, din care se va asigura până la 73% pentru pensie. Pentru calculul pensiei se aplică un coeficient de 1,79% pentru fiecare an de vechime.
În Polonia, militarii, polițiștii, judecătorii și procurorii beneficiază de un sistem propriu de pensionare, în baza unei legi din anul 2012. Calculul pensiei se face în funcție de solda netă (inclusiv sporurile) din ultima lună în cuantum de 75 %. Vârsta minimă de pensionare a personalului militar angajat după intrarea în vigoare a legii amintite, respectiv 1 ianuarie 2013, este de 55 de ani, cu o vechime de cel puțin 25 de ani. Polonia acordă și bonificații cadrelor militare care au o carieră mai lungă. Cuantumul pensiei lunare pentru cadrele militare din Turcia este de 75% din ultima soldă de funcție și grad, plus 1% pentru fiecare an întreg pentru personalul care depășește 25 de ani vechime, dar nu are voie să depășească 100% din solda de grad și funcție.
În Belgia, calculul pornește de la media ultimilor zece ani de serviciu militar. Pensia militarului belgian se calculează în funcție de trei elemente: salariul de referință, procentul alocat și alocațiile speciale. Salariul de referință – se calculează pe baza mediei salariilor din ultimii zece ani de serviciu și include și suplimentele de salariu, adică indemnizația de comandă, de formare și de perfecționare. Indemnizația de comandă variază în funcție de grad și se acordă ofițerilor (1.125 – 8.313 EUR pe an). Indemnizația de formare este acordată subofițerilor cu gradele de adjutant, adjutant-șef și adjutant-major (600-700 EUR pe an). Indemnizația de perfecționare se acordă militarilor cu gradul de caporal-șef (250 EUR pe an).
Exemplele pot continua, dar soluțiile sunt similare în majoritatea țărilor NATO și, cu mici excepții, ale Uniunii Europene. În toate aceste țări, la fel ca în România, pensiile militare sunt asigurate pe baza unor reglementări separate, dar nicio altă țară din cele menționate mai sus, în afară de a noastră, acest sistem nu este considerat „special”. Fără a arăta cu degetul către nimeni, cred că avem toate argumentele să spunem cât se poate de răspicat: pensiile militare nu sunt pensii speciale. Sistemul acesta de calcul este norma în NATO și în Uniunea Europeană nu pentru că militarii ar fi „speciali”, ci pentru a asigura o justă compensare a importanței muncii, a riscurilor profesionale și a limitării sau interzicerii unor drepturi fundamentale pe perioada activă profesional a militarilor. Dar fiecare militar așteaptă să fie tratat cu corectitudine și respect, pe măsura sacrificiilor pe care și le-a asumat în mod voluntar, atât pe timpul perioadei active, cât și după trecerea în rezervă.
Ministerul Apărării Naționale trebuie să solicite de urgență Guvernului și Parlamentului României, ca militarii să fie scoși din categoria celor cu pensii speciale, prin aceleași reguli prin care au fost încadrați în această categorie, și trecuți înapoi la pensii de serviciu.
Domnilor politicieni, voi vă măriți anual veniturile, iar pe noi, pensionarii militari, ne-ați dat uitării! De ce? Nu aveți puțină jenă sau rușine?
Mă întreb, așa cum se întreabă marea majoritate a pensionarilor militari, de ce Ministerul Apărării Naționale nu a făcut acest lucru până acum? De ce nu au trimis comunicate de presă către toate canalele TV și toate instituțiile media din România cu aceste puternice argumente, care sunt asemănătoare cu toate armatele țărilor membre NATO și UE, dar și instituțiilor europene? De ce nu avem oameni puternici, cu coloană vertebrală, care să vină la televiziuni și să le pună aceste dovezi în fața tuturor manipulatorilor gen Chiriac sau Ficeac, obligându-i să-și retragă cretinismele și minciunile? De ce conducerea Ministerului Apărării Naționale acceptă terfelirea josnică a unei întregi categorii profesionale, a unei întregi generații de militari, jertfiți în numele intrării României în NATO?
Col. (rtr.) Gigi BUȘE