Cei ce doresc să practice unul ditre numeroasele sporturi montane, ori să facă simple drumeţii în perimetrul turistic gorjean, au la dispoziţie o multitudine de oferte sau oportunităţi de petrecere, chiar a câtorva ore ori, a unui sejur în peisajul montan de exceptie al Gorjului.
Astfel, iubitorii turismului, şi nu numai, pot alege dintre cele peste 35 trasee montane principale ori secundare, 4 zone speologice unde pot vizita şi de ce nu explora peşteri şi avene ori parcurge canioane, 3 perimetre de alpinism şi escaladă cu trasee omologate, zone amenajate pentru activităţi de zbor cu parapanta ori deltaplanul, trasee de mountain bike sau 4×4 şi nu in ultimul rând 2 trasee de coborire pe ape repezi (rafting) din care unul cotat printre cele mai dificile la nivel naţional.
Zona munţilor Vâlcan cuprinde 10 trasee turistice montane şi unul de creastă, două zone de interes agroturistic precum si o zonă de alpinism si escaladă omologată (Cheile Sohodolului) unde cu câţiva ani în urmă s-a disputat chiar o etapă din Campionatul Naţional de Escaladă si Alpinism.
Perimetrul Cerna- Mehedinţi –Godeanu este compus din 8 trasee montane pedestre, 3 trasee de creastă și două zone de interes ecoturistic (Padeș-Valea Mare şi Cerna Sat- Izvoarele Cernei.)
Masivul Parâng are în compunere 10 trasee montane pedestre şi 1 de creastă, 4 zone de interes ecoturistic (Lainici, Rânca, Baia de Fier şi Polovragi), 2 zone de alpinism cu trasee omologate şi una de schi (Rânca). Pentru cei interesaţi Gorjul dispune de un număr impresionant de peşteri şi avene ce sunt grupate în mai multe perimetre speologice 
(Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Sohodol, Suşita Verde şi Suşita Seacă, Pocruia, Cloşani şi Motru Sec ). O parte din cele peste 2000 cavităţi conţin forme şi fenomene carstice deosebite ce impresionează ochiul, Gorjul deţinând la acest capitol chiar două superlative naţionale (cel mai adânc puţ subteran şi cea mai mare stalagmită la doua cavităţi localizate în masivul Pleşa Sohodolului) precum şi fenomene rare chiar la nivel european (câmpurile de lapiezuri dintre Suşita Seacă şi Sohodol, depozitele de terra-rossa şi de ce nu Inelul de Piatră de pe Cheile Sohodolului pe unde se presupune că a fost vechiul curs al râului Sohodol de acum câteva milioane de ani când apa nu începuse eroziunea calcarelor a ceea ce astăzi numim Cheile Sohodolului)
Iată, aşadar, o bogată ofertă pentru cei îndrăgostiţi de munte, alpinism, escalada speologie şi de ce nu canyoning, rafting, fotografie montană ori speologică. Totuşi înainte de a se avânta în practicarea sporturilor montane ca montaniard sau speolog cu experienţă fie ca învăţăcel trebuie să cunoaștem câteva lucruri despre riscurile ce pot apare la tot pasul 
ignorarea acestora nefiind nicidecum o soluţie de luat în seamă. Câteva păreri sau haideţi să le zicem învăţăminte decantate din experienţa ghizilor montani ori de speologie profesionisti, montaniarzi cu mare experienţă în sporturile montane de vară şi iarnă, schiori experimentaţi ar putea fi luate în seamă cu precizarea că aplicarea corectă a acestora în teren ar putea salva o viaţă sau mai multe. Majoritatea sporturilor montane sunt 
considerate activităţi extreme. În cursul practicării acestora doza de pericol poate fi mai mare sau mai mică în funcţie de activitatea desfăşurată. Prin cunoştinţe și pregătire participanţii caută să reducă această doză la un nivel cât mai mic. Limita personală a responsabilităţii nu o cunoaste cu exactitate decât cel în cauză. Această limită scria un cunoscut alpinist exclude acel domeniu al sporturilor montane ce se identifică cu un joc de 
noroc. Aici se situează activităţile umane caracterizate prin pericole obiective: escaladele la care predomină de la început condiţiile meteo proaste, escaladele la care echipamentul nu corespunde scopului propus, acolo unde ambiția și teribilismul fac ca limita posibilităților proprii să fie uitate și în fine mersul solidar pe munte.
(Va urma)
Mugurel PETRESCU
