Muzeul în aer liber de la Curtișoara, care cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj, își schimba numele. Luni, 28 noiembrie, consilierii județeni s-au întrunit în ședință ordinară în vederea atribuirii denumirii de Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj „Elena Udriște – Nicolae Vînătoriu” secției arhitecturii populare gorjenești de la Curtișoara din cadrul Muzeului Județean Gorj ,,Alexandru Ștefulescu”.
Proiectul a fost inițiat de consilierii Gheorghe Grivei, Gheorghe Orzan, Ovidiu-Dragoș Păsărin, Gheorghe Bucălăete, Constantin-Lucian Mărgineanu, Gheorghe Mitescu, Ion Ișfan și Ionuț-Dinu Drăgoi.
Începuturile muzeului în aer liber datează din anul 1968, când s-a organizat o expoziție în Cula Cornoiu de la Curtișoara. În anul 1970, prin decizia Consiliului Popular Județean Gorj, s-a hotărât organizarea unui muzeu în aer liber având ca temă: arhitectura populară din Gorj, muzeu care a fost inaugurat la 18 august 1975.
Muzeul a fost amplasat în satul Curtișoara, aflat la 10 km nord de Târgu-Jiu, pe o suprafață de 13 hectare. Au fost aduse din județ și amplasate aici un număr de 24 monumente de arhitectură populară.
„Muzeul arhitecturii populare de la Curtișoara a împlinit, pe 17 august, 52 ani de la fondarea sa, iar meritul înființării sale revine distinsei muzeografe Elena Udriște și tehnicianului arhitect care a conceput primele schițe, Nicolae Vînătoriu. Figurile celor două personalități au fost evocate în muzeul de la Curtișoara, în decursul timpului, printr-un complex de manifestări culturale. Muzeografi, etnografi, profesori universitari de marcă, au luat parte la dezvelirea plăcii comemorative dedicate Elenei Udriște, muzeograf cu merite incontestabile în procesul de înființare a Ansamblului Muzeal de la Curtișoara. (…) Tehnicianul arhitect Vînătoriu s-a născut în Județul Mehedinți, dar evenimentele istorice ale vremii l-au adus la Tg. Jiu, unde și-a trăit cea mai mare parte a vieții. Acesta a participat alături de profesorul Elena Udriște la restaurarea autentică a pieselor Muzeului de la Curtișoara, tematica rustică fiind predilectă și în picturile lui”, anunță inițiatorii proiectului.
În cursul anilor 2000-2002, de la Poiana-Rovinari a fost strămutat în cadrul Secției de Etnografie de la Curtișoara ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărescu, compus din casa-culă Gheorghe Tătărescu, biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe și casa Antonie Mogoș, achiziționată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Bălești. Toate acestea au fost donate Muzeului Județean Gorj de către Sanda Maria Tătărescu Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tătărescu. Inițial, Muzeul Arhitecturii Populare deținea 8,721 hectare și cuprindea 28 obiective. Din luna martie 2006, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, moștenitorilor lui Constantin Neamțu le-a revenit suprafața de 5,312 hectare, care a fost retrocedată. Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj a rămas în proprietate efectivă cu o suprafață de 3,409 de hectare.
I.I.
