Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, ca o sărbătoare a îngerilor, deci, ziua de 8 noiembrie a început să fie serbată în Biserică din veacul al cincilea şi ea s-a răspândit în tot Răsăritul creştin, iar, despre îngeri, Biserica ne învaţă că ei sunt «duhuri slujitoare» (Evrei,1,14), adică, fiinţe fără de trupuri, slujitoare Lui Dumnezeu şi totodată prieteni şi ocrotitori ai noştri, puşi de către Bunul Dumnezeu, pe drumul anevoios de la leagăn, la patria noastră cerească, fiindcă la «Cerul nou şi la pământul nou» ce vor să fie! Astăzi este hramul Bisericii noastre din Parohia Târgu-Cărbuneşti, iar, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătoriţi la 8 noiembrie de către credincioşii ortodocşi, fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor. Sărbătoarea a fost la început o simplă aniversare a sfinţirii unei biserici a Sfântului Mihail, aceasta fiind ridicată la ordinul lui Arcadius din Constantinopol, dar, cu timpul, praznicul a ajuns să se adreseze şi Sfântului Gavriil, ca apoi să devină sărbătoarea închinată tuturor Sfinţilor Îngeri. Deci, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe sfinţii ei încă de la înfiinţare şi îi va preţui până la sfârşitul veacurilor, iar, viaţa, activitatea şi minunile fiecărui sfânt au fost consemnate din primele veacuri creştine şi se păstrează până în zilele noastre, sub forma sinaxarelor, proloagelor, mineielor, acatistelor, din care se citesc zilnic imnele sacrului, deoarece graniţa între sacru şi profane le dă posibilitatea tuturor să devină sfinţi. Cultul îngerilor are un fundament biblic, fie că e vorba de Vechiul Testament, fie că ne referim la Noul Testament, însă, în creştinismul primar constatăm o oarecare rezervă faţă de cinstirea îngerilor, datorită denaturării sau practicării abuzive şi eronate a acestui cult. De fapt, este vorba despre două influenţe: una venită din partea păgânilor care îi asimilau pe îngeri cu numeroasele zeităţi adorate de aceştia, cealaltă din partea gnosticilor, care confundau îngerii cu eonii, cu toate că nu trebuie confundată venerarea pe care creştinii o acordă îngerilor cu cinstirea pe care o dau divinităţii. Cultul Sfinţilor Îngeri a luat amploare încă din creştinismul timpuriu, iar, în cele cinci zile liturgice închinate pomenirii şi cinstirii Sfinţilor Îngeri: Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil, la 8 noiembrie, Minunea Sfântului Arhanghel Mihail de la Choes, la 6 septembrie, Soborul marelui voievod Gavriil, la 26 martie, cel de-al doilea Sobor al Arhanghelului 
Gavriil, la 13 iulie şi Arătarea Arhanghelui Gavriil la coliba unui călugăr din Sfântul Munte, la 11 iunie, demonstrează că pe bună dreptate, în ajunul sărbătorii se oficiază slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenţi o mulţime de credincioşi, pentru că în unele locuri, privegherea durează toată noaptea, fiind însoţită de litie, acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea şi alte citiri şi cântări. Să reţinem faptul că în această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoţeşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale. În timpul Sfintei Liturghii, la ieşirea preotului cu sfintele daruri, mulţi credincioşi pun în calea preotului haine pentru a trece peste ele şi a obţine vindecare şi sfinţenie pentru cel care le va purta. Totodată, bisericile care au hramul Arhanghelilor dăruiesc credincioşilor cozonac şi un pahar cu vin sau organizează o agapă frăţească în curtea bisericii sau în interiorul acesteia. Se spune că Arhanghelii sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Arhanghelul Mihail a însoţit poporul ales în pământul făgăduinţei, dar şi cele zece pedepse, a fost păzitorul oştilor lui Iisus Navi, a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon, a păzit pe Daniil în groapa cu lei şi tot el a dat biruinţă lui Ghedeon în luptă, iar, Arhanghelul Gavriil a vestit naşterea Maicii Domnului, a fost primul care a rostit numele lui Iisus, i-a dat nume lui Ioan Botezătorul şi a descoperit magilor taina întrupării Mântuitorului! Se pare că dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail şi se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de prorocul Ilie. Se consider că Arhanghelii asistă şi la judecata de apoi, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele, de aceea, multe familii creştine îi aleg ca patroni şi ocrotitori spirituali ai casei şi ai gospodăriei. Cu acest prilej, adresăm celor care poartă aceste nume cele mai sincere urări de sănătate şi de viaţă îndelungată!
Preot Paroh, Dan DULĂMIŢĂ, Parohia Târgu-Cărbuneşti
