În anul 1902 a luat ființă Societatea Muzicală ,,Lyra Gorjului”, ecoul mișcării artistice inițiată de compozitorul George Ștefănescu, considerat creatorul şcolii româneşti de canto. Ca fondator al trupei de Operă Română din cadrul Teatrului Naţional din Bucureşti (1885) și organizator al Companiei lirice române (1892) şi al Societăţii lirice române (1902), prezența sa influențează o adevărată reînnoire mnuzical-artistică în toate regiunile românești. În acel timp, orașul nostru nu ducea lipsă de prezențe artistice semnificative printre care se remarcă distinsa Ana Bălcescu-Culcer (numele său era un renume cultural-istoric) talentată pianistă care îl acompaniază pe George Enescu în timpul vizitei acestuia, la Tg-Jiu; casa în care are loc acest eveniment, în 1957, devine Scoala de Muzică și Arte plastice, la inițiativa învățătorului luminat, Constantin Chiată, iar pianul se mai află încă, în incinta Muzeului de Istorie „Alexandru Ștefulescu” fiind folosit ani la rând, cu ocazia Concursului de Interpretare „Orphaeus” inițiat de Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”.
În anul 2005, la inițiativa regretatului director al Școlii Populare de Artă, Viorel Gârbaciu, în parteneriat cu Consiliul Local Târgu Jiu, a fost demarată prima stagiune permanentă de concerte a orchestrei simfonice Lyra, în colaborare cu talentați instrumentiști ai Filarminicii Oltenia, din Craiova. În prezent, activitatea orchestrei este susținută de importante colaborări: cu Filarmonica Oltenia – Craiova, Consiliul Județean, – Gorj, cu Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” – director, Gheorghe Prumbel, iar de organizarea propriu-zisă a concertelor, se ocupă pianistul și dirijorul, Florin Berculescu.
Istoricul Lyrei, dar și strădania prezentului determină permanența activității orchestrei târgujiene.
Sâmbătă, 24 septembrie, ora 20, la sala Teatrului dramatic „Elvira Godeanu”, are loc concertul orchestrei Lyra Gorjului, în deschiderea noii stagiuni. Au fost abordate piese semnificative din creția „rebelului magnific”, Ludwig van Beethoven: Uvertura op. 62 Coriolan, opus 62, în do minor, e compusă în 1807, în stilul „eroic” al compozitorului, Concertul nr.1, op. 15 în Do Major pentru pian și orchestra exprimând dorința fermă a lui Beethoven de a se impune ca pianist și, în final, celebra Simfonia a V-a op. 67, Simfonia Destinului, compusă între anii 1805-1807, perioadă marcată de războaiele napoleoniene și de drama compozitorului care își pierde auzul. Prezența inedită a serii este la pianistul clujean, Daniel Goiți. Cu o activitate concertistică de peste 35 de ani însumând aproape 650 concerte și recitaluri Daniel Goiți este considerat unul din cei mai importanți pianiști ai României.
Mircea Suchici violoncelist și compositor, târgujian de origine, a dat un nou examen de măiestrie dirijorală.
La scurt timp, marți, 4 octombrie, ora 19, în sala Muzeului de Istorie „Alexandru Ștefulescu”, a avut loc recitalul susținut de un trio instrumental, inspirat denumit DIALOG PE 14 STRUNE, după numărul corzilor însumate la cele trei instrumente: o formațiune camerală cu o componență rar întâlnită: vioată, violoncel și chitară. Formația a reunit trei nume de prestigiu:
Violonistul Adrian Florescu, muzician al Europei, întrucât casa artistului este una singura: scena sălii de concert; vibrația viorii sale, a lăsat o impresie deosebită.
Chitaristul Bogdan Mihăilescu, unul dintre importanţii promotori ai chitarei clasice în România; cântă pe o chitară Ramirez Especial clasa I-a, pe care a selectat-o personal la Madrid, chiar din atelierul celebrului lutier, în 1995. Prezența acestui instrument în această formație camerală, conferă o notă de mare originalitate.
Violoncelistul formației este, bineînțeles, Mircea Suchici care ne lasă mereu impresia continuității spectacolelor de muzică.
După cum singuri s-au prezentat, programul s-a desfășurat astfel:
Dialogul începe în Baroc prin Sonata in Trio a compozitorului italian Antonio Lotti, renumit în vremea sa atât în țara de naștere cât și în Germania, unde s-a afirmat. Sobrietatea muzicii lui Joseph Haydn, cu a sa Cassation in C-dur – reprezintă o piatră unghiulară de rezistență a acestui recital robust și variat, care poartă ascultătorul de-a lungul unei perioade de aur a muzicii unor compozitori nemuritori. Se trece la farmecul muzicii vieneze prin Sonata kw 304 de W.A. Mozart în stilul sau componistic inconfundabil și cuceritor. N. Paganini a scris special pt. această formulă de trio lucrarea Terzetto in Re major, și ne bucurăm să includem în finalul programului această lucrare originală. Am selectat aceste piese, în care chitara cântă alături de alte instrumente, întru desfatărea Dvs., a publicului avid să descopere bijuterii muzicale din caseta Euterpei ascunsă în inima Istoriei.
Debutul autumnal al stagiunii a fost un adevărat ecou al crezului Beethovenian: „Arta și numai ea m-a ținut în viață! Îmi părea imposibil să părăsesc lumea înainte de a da la iveală tot ce aveam pe suflet”.
Prof. dr. Mihaela – Sanda Popescu
