Părinţii de etnie rromă îşi trimit copiii la şcoală, atâta timp cât „legea” lor permite acest lucru. Astfel, fata trebuie să-şi ţină capul plecat, să poarte batic, să nu se uite în ochii omului din faţa ei, mai ales dacă e bărbat, şi să nu se îmbrăţişeze nici măcar cu verii.
Asta-i „legea”, iar tradiţiile nu pot fi încălcate decât dacă tinerii, care sunt forţaţi să se căsătorească, fug în lume pentru a scăpa de căsătorie. „Legea ţigănească este superioară legii şcolii, în special pentru copiii rromi care fac parte din seminţia căldărarilor, a spoitorilor sau a gaborilor. Tradiţiile şi obiceiurile sunt cu atât mai aspre pentru fetele rrome, care au avut noroc să fie date la şcoală. De multe ori, ele sunt obligate de părinţii lor să renunţe la şcoală pentru a se căsători, chiar şi în ciuda voinţei lor”, ne-a declarat Mihai Toma, preşedintele Alianţei Rromilor, filiala Gorj. O mare parte dintre copiii rromi cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani nu ştiu deloc să citească, sau citesc cu mare dificultate. Nici situaţia celor de peste 17 ani nu este mai bună: 31% dintre ei abia buchisesc. Pe lângă analfabetism, o altă problemă a rromilor este abandonul şcolar. În şcolile în care peste jumătate dintre copii sunt rromi, abandonul este aproape dublu, faţă de şcolile în care rromii sunt minoritari. Astfel, în şcolile în care sunt mai mulţi rromi, abandonul trece de 45% în ciclul primar şi se apropie de 70% la ciclul gimnazial. Dacă sunt amestecaţi cu copiii români, însă, rromii sunt mai puţin tentaţi să renunţe la studii.
