În Gorj, la preşedinţia Consiliului Judeţean s-au perindat doar două partide şi trei preşedinţi. Primul dintre ei a fost Ştefan Popescu-Bejat, secondat de Nicolae Mischie şi Ion Călinoiu, singurul preşedinte care poate accede şi la cel de-al treilea mandat dacă planurile PSD nu vor fi altele. Primul preşedinte a aparţinut Partidului Democrat, de fapt tot Stângii, ca şi următorii doi.
Instituţia Prefectului a fost mai variată ca reprezentare, mandatul liberal al lui Victor Banţa intercalându-se între mandatele PSD–PD-L şi PD. Prefecţii sunt un fel de miniştri fără portofoliu şi îmi amintesc că cel puţin trei-patru deputaţi şi senatori au fost prefecţi, între senatori aflându-se Ion Florescu şi Toni Mihail Greblă, iar între deputaţi Pantelimon Manta, Dan Ilie Morega, Mugurel Surupăceanu şi Ştefan Popescu-Bejat. Tocmai de aceea, după realizarea alianţelor succesive care au condus la constituirea USL, dacă postul de preşedinte al Consiliului Judeţean va aparţine unui social-democrat şi va fi şi câştigat de acesta, atunci în fruntea Prefecturii se va afla un liberal, dacă Uniunea va câştiga alegerile naţionale. În cazul în care PD-L ar câştiga preşedinţia Consiliului Judeţean, acest partid ar conduce şi Prefectura, celorlalţi aliaţi rămânându-le la dispoziţie câteva posturi mai mici.
Drept urmare, senatorul Ion Ruşeţ a dat drumul acuzelor de rigoare pentru politica judeţeană, favorizat de faptul că un Ilie Petrescu aflat în Uniune, însă dependent ca loc de muncă de PD-L, nu va ataca frontal, iar liberalii lui Dian Popescu şi nici Dian Popescu însuşi nu se pot încă îndepărta prea mult de promisiunile făcute oamenilor lui Manţog.
În felul acesta, Ion Călinoiu este şi nu este ferit de avalanşa atacurilor care nu vor conteni să speculeze orice slăbiciune a alianţei.
Ion Ruşeţ, altădată politician de stânga şi susţinător al preşedinţiei PSD la Consiliul Judeţean, poate deschide un câmp de luptă de anvergură, plantând în faţă veritabili iepuri de antrenament pentru campania politică.
Vă închipuiţi că Marius Vlaicu Eremia nu va sta degeaba, deoarece a fost şi el cândva subprefect şi nu s-ar da în lături nici de la o candidatură pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, deşi şansele lui sunt infime.
Trebuie văzut în ce barcă se va situa Dan Ilie Morega, care odată plecat de la liberali este clar că va fi împotriva lor şi are şi de ce şi mai ales pe ce se baza. Morega s-a simţit mai bine în politica locală, iar primarii promovaţi de el ar reveni oricând alături de deputat, dacă acesta ar candida din partea unei formaţiuni politice la preşedinţia Consiliului Judeţean.
În ciuda capacităţii de efort şi a forţei de convingere a lui Ion Ruşeţ, pentru Ion Călinoiu ar fi mai greu dacă în luptă ar mai apărea încă un personaj puternic, de talia lui Morega.
Războiul rozelor surori este imposibil de aplanat în Gorj şi se va produce cu mari pierderi politice pentru ambele tabere, pentru că postul de preşedinte al Consiliului Judeţean este o funcţie determinantă pentru puterea politică locală.
Constantin Bunilă
