Înălţarea Crucii…şi Lecţia de viaţă – În Ziua Înălţării Sfintei Cruci, la «Muzeului Crucilor» din satul Măceşu, Oraşul Târgu-Cărbuneşti, Gorj! (I) – ,,O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții”!

1938

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitul Părinte acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, în ziua de marţi, 14 septembrie 2021, o zi de mare prăznuire a uneia dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin, la «Muzeului Crucilor» din satul Măceşu, Târgu-Cărbuneşti, s-a desfăşurat o manifestare devenită tradiţională şi extrem de interesantă pentru oamenii locului, ca şi pentru cei veniţi mai de departe, pentru că în Ziua Înălţării Sfintei Cruci, aici se face o slujbă de pomenire a personalităţilor culturii româneşti care au trecut în lumea Împărăţiei Cerului, dar, care sunt pomenite cu evlavie în acest sat al înveşnicirii numelor care merită clipa unei aduceri aminte smerite! În acest veritabil «templu» al memoriei indelebile s-a organizat această sărbătoare desfăşurată cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT), în colaborare cu Primăria Orașului Târgu-Cărbunești, Primăria Oraşului Ţicleni şi prin efortul mobilizator şi de înaltă competenâî al d-lui dr. Pompiliu Ciolacu, etnolog în cadrul CJCPCT Gorj, care a avut ideea înființării unui astfel de muzeu unicat în România, în care se găsesc vestite cruci din lemn, vechi de aproape două secole, aşa cum este cea mai veche şi mai reprezentativă cruce expusă în muzeul de la Măceşu, tip troiţă, adusă din comuna Vladimir, ştiindu-se că în satele româneşti crucile îndeplinesc multiple funcţii ale sacralităţii şi ale apărării de duhurile rele, fiind plasate la răspântii de drumuri, la intrări în sat, la cimitir sau în alte puncte importamte ale localităţilor rurale din ţara noastră! Poate cel mai important nume care a dăruit aproape totul pentru amenajarea acestui Muzeu excepţional este vrednicul de pomenire ing. Iuliu CĂLINA, plecat prea devreme în lumea veşniciei, despre bunătatea şi dărnicia căruia cuvintele nu au termen de comparaţie! Oricum, dată fiind amploarea manifestării care s-a desfăşurat cu o zi în urmă, vom prezenta, mai întâi, momentul solemn al manifestării, cu personalităţile participante şi cu săvârşirea slujbei de pomenire de la Muzeul din Măceşu, urmând ca în cea de-a doua parte, să prezentăm pe larg problemele abordate şi temele discutate de către personalităţile prezente şi de către oficialităţile administraţiei publice locale!

,,În satele româneşti, crucile îndeplinesc multiple funcţii ale sacralităţii şi ale apărării de duhurile rele”!
Printre cei aproape două sute de participanţi la manifestare, putem aminti numele d-lui Prof. Ion CEPOI, directorul CJCPCT Gorj, al Primarului Oraşului Târgu-Cărbuneşti, d-l prof. Dănuţ Birău, al d-lui viceprimar Mihai Cosmin Brujan, al d-nei prof. Teodora Babucea, dir. adj. al Şcolii Gimnaziale «George Uscătescu», al d-nei Roxana Calotescu, de la Biblioteca «Tudor Arghezi» din Târgu-Cărbuneşti, al viceprimarului Oraşului Ţicleni, Pompiliu Băran şi al d-nei Cristina Negreanu, de la Centrul cultural din Ţicleni, al doamnelor Adriana Dănciulescu şi Silvana Ceauşu, director şi director adj. la Palatul Copiilor din Târgu- Jiu, al familiei Decebal Muscalu din Braşov, cea care a donat Muzeului de la Măceşu câteva piese de o distinsă monumentalitate, iar, nu în ultima instanţă, merită amintită cu smerenie adâncă şi cu plecăciune, distinsa familie a minunatului om cu suflet mare, Iuliu Călina, familie alcătuită din d-na Ana Călina, efortul şi strădania fiicei sale, conf. univ. dr. Carmen-Bărbăcioru Călina şi a fiului, notar Horaţiu Călina! Printre oamenii de cultură, sunt demni de semnalat domnii publicişti Constantin Avram, cel care a donat Muzeului de la Măceşu un tablou cu imaginea crucii de mormânt a marelui lăutar gorjean, Ionel Mihu, pentru a încheia seria celor nominalizaţi cu domnul jurist Ion M. Ungureanu, care a prezentat un discurs patriotic şi plin de vervă patetică!

Diploma de «Cetăţean de Onoare post-mortem» pentru Domnul Călina Iuliu!
Aşadar, la ora 11,15, a fost săvârşită slujba Parastasului de pomenire a personalităţilor culturale omagiate la Măceşu de Târgu-Cărbuneşti, de către un ales sobor de preoţi alcătuit din Preacucernicul Părinte, lector univ. dr. Ion Sorin Bora, Director de specialitate al Facultăţii de Teologie din Craiova, Precucernicul Părinte Pr. Dan Dulămiţă, Parohia Târgu-Cărbuneşti şi Preacucernicul Părinte Pr. Dragomir Ţicleanu, Parohia Ţicleni! Soborul de preoţi a săvârşit apoi sfinţirea crucilor de pomenire ale marelui om cu suflet mare, Iuliu Călina, a poetului Nicolae Diaconu, a căpitanului de oşti Radu Ţicleanu, legat de numele lui Mihai Viteazul şi a eroului Zamfir Zaharia! Într-o atmosferă de vie dezbatere şi de omagiere pioasă, cu o directă referire la ceea ce înseamnă Sfânta Cruce pentru umanitatea creştină, cei prezenţi au căutat să sublinieze cât sunt de importante datinile şi obiceiurile de Ziua Înălţării Sfintei Cruci, zi ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, deoarece calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi «Cârstovul Viilor» şi «Ziua Şarpelui», cu specificarea că sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, aşa cum este şi zona satului Măceşu, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară, iar, la sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită «piatra nestemată», ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), plante care sunt duse împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele sfinţite se păstrează în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste! Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. La «Muzeului Crucilor» din satul Măceşu de Târgu-Cărbuneşti, Gorj, de la o femeie mai în vârstă, aflată în apropiere, am reţinut această splendidă rugăciune: ,,Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând: Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul. O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin”! În loc de concluzie pentru prima parte a materialului, să reţinem faptul că în numele Primăriei şi al Consiliului local al Oraşului Târgu-Cărbuneşti, domnul prof. Dănuţ Birău a înmânat Familiei Călina, Diploma de «Cetăţean de Onoare post-mortem» pentru Domnul Călina Iuliu, cel care şi-a dăruit sufletul său nobil, viaţa, mintea şi resursele sale materiale pentru ca «Muzeului Crucilor» din satul Măceşu de Târgu-Cărbuneşti să prindă viaţă şi să devină o realitate a Sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.