Se îmbracă în portul tradiţional ţigănesc, îşi impresionează rudele, prietenii, dar şi pe vecinii care nu le împărtăşesc cultura. Straiele pe care le etalează sunt colorate, deloc agresive sau impertinente. Cine ştie mai bine ca femeile de etnie rromă ce înseamnă cu adevărat dansul ţigănesc?!Dansurile şi cântecele ţigăneşti autentice au un succes deosebit la public, deoarece sunt temperamentale, motiv pentru care sunt incluse în repertoriile multor artişti din ţară şi străinătate.
La diferite evenimente organizate în comunităţile de rromi cu prestigiu, cei care urcă să-şi etaleze talentele pe scenă îi fac să se ridice la dans toţi spectatorii. Chiar dacă zona este deprimantă, ţiganii ştiu să o umple de viaţă şi să îi dea culoare cu rochiile colorate şi dansurile pline de patos.
Dansurile ţigăneşti pot fi jucate cu măiestrie de diferite grupuri de copii şi adulţi. Muzica şi dansul se îmbină de minune cu fumul de sub cazanul cu tocană, iar distracţia s-a ţinut lanţ. „Prin cântec şi prin dans ne exprimăm bucuria” , ne-a declarat Mihai Toma, preşedintele Alianţei Rromilor, filiala Gorj.
Primele mişcări de dans pe care micuţele fete le învaţă sunt inspirate de la mamele lor. Fie că au costume mai noi sau mai vechi, în funcţie de posibilităţi, dansul femeilor e acelaşi, plin de bucurie şi unic. Aşa-i tradiţia şi mândria rromilor: să dea valoare fiecărei clipe, să nu lase niciun moment să treacă fără să-l poleiască în aur, să-l transforme într-un spectacol, indiferent că e nuntă, botez sau înmormântare!
În zilele de astăzi, bulibaşa nu mai există, iar formele de organizare sunt din ce în ce mai puţine. Unii ţigani s-au romanizat, şi chiar nu mai locuiesc în şatre de sute de ani. De exemplu, în Banat, puţini şi-au mai păstrat hainele şi obiceiurile de pe vremuri.
Izabella MOLNAR
