Premiul Nobel pentru Pace pentru 2009 a fost acordat preşedintelui american, Barack Obama, pentru „eforturile extraordinare de consolidare a diplomaţiei internaţionale şi a cooperării între popoare”, conform site-ului nobelprize.org.
Comitetul Nobel norvegian a luat decizia după mai multe întâlniri în cursul cărora a analizat 205 candidaturi.
„Am avut mai multe întâlniri decât de obicei, deoarece de această dată a existat un număr enorm de candidaţi, doi dintre membrii noştri sunt noi şi am dorit să utilizăm timpul acordat pentru a face cea mai bună alegere”, a declarat secretarul Comitetului, Geir Lundestad.
Barack Obama a creat un nou climat în politica internaţională
Preşedintele american, Barack Obama a „creat un climat nou în politica internaţională”, conferind din nou diplomaţiei un loc central cu accent pe rolul ONU, a declarat preşedintele comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.
Premiul Nobel pentru Pace i-a fost atribuit preşedintelui american pentru „eforturile extraordinare de consolidare a diplomaţiei internaţionale şi a cooperării între popoare”, a afirmat comitetul Nobel norvegian.
„Comitetul a acordat o importanţă deosebită viziunii şi eforturilor lui Obama pentru o lume fără arme nucleare”, a declarat preşedintele comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.
Primul politician de culoare ales preşedinte al SUA, Barack Obama, care şi-a preluat funcţia în urmă cu mai puţin de nouă luni, a pledat luna trecută la ONU pentru o lume fără arme nucleare.
„În calitate de preşedinte, Obama a creat un nou climat în politica internaţională. Diplomaţia multilaterală şi-a regăsit o poziţie centrală, cu un accent pe rolul pe care Naţiunile Unite şi alte instituţii internaţionale îl pot juca”, a afirmat Jagland.
Se întâmplă „rar ca o persoană să reuşească, asemenea lui Obama, să capteze atenţia planetei şi să dea populaţiei acesteia speranţa unui viitor mai bun”, a adăugat el.
Cel mai puternic om al planetei, Barack Obama, 48 de ani, s-a făcut remarcat în special prin discursul rostit în iunie în Egipt şi menit să stabilească o punte de legătură între Statele Unite şi lumea musulmană, după ani de tensiuni generate de atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 şi războiul împotriva terorismului, care a urmat.
Printre „faptele de arme” ale noului lider de la Casa Albă, Thorbjoen Jagland a menţionat şi angajamentul asumat de Obama în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Preşedintele Statelor Unite se confruntă însă în continuare cu două conflicte deschise: unul în Irak şi celălalt în Afganistan, în privinţa acestuia din urmă el aflându-se în căutarea unei noi strategii.
Premiul Nobel pentru Pace îi va fi decernat lui Barack Obama la Oslo, la 10 decembrie, dată care coincide cu conferinţa internaţională privind schimbările climatice, care va avea loc la Copenhaga.
El este cel de-al treilea oficial democrat american de rang înalt care primeşte această distincţie în decurs de câţiva ani, după Jimmy Carter în 2002 şi Al Gore în 2007.
În acest an, pentru obţinerea premiului au concurat un număr record de 205 persoane şi organizaţii.
Printre favoriţi s-au numărat disidentul chinez Hu Jia, premierul din Zimbabwe, Morgan Tsvangirai, disidentul budhist vietnamez Tchich Quang Do, avocatul cecen Lidia Iusupova, fosta ostatică de origine franceză şi columbiană Ingrid Betancourt, senatorul columbian Piedad Cordoba, militanta afgană Sima Simar sau prinţul iordanian Ghazi Ben Mohammed Ben Talal.
Anul trecut, premiul, care constă într-o medalie de aur, o diplomă şi un cec în valoare de aproximativ un milion de euro, a fost atribuit fostului preşedinte şi mediator finlandez Martti Ahtisaari.
Selecţie realizată de Daniela SCAFEŞ, după Mediafax.ro
