Cinci dintre cei nouă inculpați care au fost găsiți la domiciliile lor după perchezițiile de miercuri dimineață coordonate de DIICOT Suceava au fost puși în libertate de magistrații de la Tribunalul Suceava. Propunerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de arestare preventivă faţă de Florian Mihail Nicuț, zis Chinezu, Vasile Soare, Ionuț Claudiu Stîngă, zis Țep, Leonard Iulian Stan, zis Leo și Ertin Ramazan poreclit Ergean, a fost respinsă. Cei cinci inculpați din municipiul Mangalia, județul Constanța, au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile, având interdicția de a părăsi teritoriul României. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată de procurori la Curtea de Apel Suceava. Prostituatele din Constanța prestau și la Târgu-Jiu.
”Chinezu”, ”Ergean”, ”Țep”, ”Leo” și Soare sunt acuzați de procurorii DIICOT Suceava că fac parte dintr-o grupare care coordona o întreagă rețea formată din 14 prostituate din județul Constanța, trei dintre ele minore. De altfel, perchezițiile de miercuri au vizat 9 locații, de unde trebuiau aduse la audieri 9 persoane, numai că 4 dintre ele nu au fost găsite acasă.
Se pare că ancheta a plecat de la un caz tragic care s-a înregistrat în municipiul Suceava, într-un apartament din cartierul Obcini. În aprilie anul trecut, o minoră în vârstă de 17 ani, din Albești, județul Constanța, a fost găsită moartă în cada apartamentului. Fata era fugită de acasă, iar în Suceava practica prostituția, iar moartea ar fi fost provocată de o supradoză de alcool, droguri sau energizante. În urma acestui caz, oamenii legii s-au aplecat mai mult asupra acestui fenomen al prostituției, în care erau angrenate și minore, iar rezultatele s-au concretizat în dosarul de acum, spun ziarișii din Moldova.
Concret, membrii grupului racolau persoane tinere de sex feminin din zona rurală a județului Constanța, care, în principal, proveneau din familii dezorganizate cu o situație materială precară și care erau transportate pe raza altor localități din țară (Suceava, Botoșani, Brăila, Buzău, Bistrița, Cluj-Napoca, Sibiu, Zalău, Arad, Baia Mare, Oradea, Târgu Jiu etc.) unde erau cazate în apartamente închiriate în regim hotelier sau chiar în unități hoteliere, unde întrețineau raporturi și acte sexuale contra cost cu diverși <clienți>, banii astfel obținuți revenind membrilor grupului”, se arată într-un comunicat al DIICOT Suceava.
Tinerele erau instruite cu privire la tarifele practicate, precum și cu privire la modul de abordare a „clienților”, membrii grupului stabilind aceleași tarife când acționau pe raza aceleiași localități.
”De exemplu, pe raza municipiului Suceava, membrii grupului impuneau practicarea unor tarife mai mari, respectiv 150 de lei pentru un singur act sexual normal sau oral (cu finalizare), 250 de lei pentru o oră și 400 de lei pentru sex anal, în timp ce pe raza altor localități ca Târgu Jiu, Arad sau Oradea s-au practicat tarife mai mici. Membrii grupării infracționale organizate, în baza unei înțelegerii anterioare, și-au stabilit localitățile din țară în care să acționeze eficient, având ca scop final maximizarea câștigurilor. Astfel, membrii grupului urmăreau ca în aceeași perioadă, pe raza aceleiași localități, să practice prostituția sau să exploateze sexual cel mult de 3-5 tinere, sens în care la diferite intervale de timp localitatea, respectiv locația, erau schimbate, membrii folosind metoda cunoscută cu denumirea de <touring> (turism sexual), ce presupune schimbarea la o anumită perioadă de timp a spațiilor de cazare, precum și a orașelor în care persoanele de sex feminin au practicat prostituția”, se mai menționează în comunicatul DIICOT.
Potrivit procurorilor, proxeneții acționau ”din umbră” și nu veneau în localitățile unde acționau ”fetițele”. Acestea erau instruite să fie discrete în ceea ce privește închirierea imobilelor, cu privire la postarea anunțurilor, cu privire la abordarea clienților și cu privire la modalitatea de remitere a sumelor obținute în urma întreținerii de raporturi sau acte sexuale contra cost, pentru a crea aparența că activitatea de prostituție se desfășoară de către aceste tinere pe cont propriu.
”De regulă, în cazul închirierii de apartamente nu se întocmeau contracte în formă scrisă, deși membrii grupului erau cei care căutau astfel de locații și, uneori, îl contactau pe proprietar în vederea încheierii contractului. În general, tinerele care practicau prostituția erau folosite la activitatea de închiriere a apartamentelor sau a camerelor de hotel/pensiune. Persoanele vătămate erau supravegheate direct de membrii grupului care, prin modul în care erau organizați, urmăreau să aibă un control asupra acestora și a sumelor încasate de la <clienți>. În acest sens, membrii grupului locuiau în aceleași locații folosite la practicarea prostituției, le controlau prin intermediul telefoanelor mobile, în ipoteza în care nu se aflau în aceleași locații, le solicitau la diferite intervale de timp predarea sumelor de bani obținute, banii fiind remiși în mod direct. În unele cazuri sumele erau puse la dispoziția membrilor grupului prin intermediari sau prin intermediul unui serviciu de transfer de bani. Astfel, pentru a ascunde legăturile dintre membrii grupului și tinerele care practicau prostituția, banii erau transferați unor rude (părinți, frați, veri) sau persoane din anturajul membrilor (prieteni, concubine etc.). Ascunderea legăturilor dintre membrii grupului și tinerele care practicau prostituția constituia o preocupare specială în cazul minorelor traficate, aceștia cunoscând că faptele comise față de minori sunt mai grave. Astfel, la postarea anunțurilor pe site nu se foloseau fotografiile care le reprezentau pe minore, așa cum se proceda în cazul tinerelor majore, ci se utilizau imagini descărcate de pe alte site-uri de profil care reprezentau persoane de sex feminin îmbrăcate sumar sau în lenjerie intimă, având fața blurată pentru a nu putea fi recunoscute”, se mai arată în comunicatul DIICOT.
