La 144 de ani de la nașterea sculptorului originar din Hobița Gorjului, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” a organizat Colocviile Brâncuşi, manifestare dedicată Zilei Naționale Brâncuși.
Evenimentele au debutat la Galeriile Municipale de Artă, cu vernisajul expoziției de grafică și ceramică „A(BIOTIQUE)”, autori Răzvan Dragoș și Ovidiu Ionescu. Curatorii expoziției sunt Vasile Fuiorea și Zuzu Caratănase. După o scurtă analiză a lucrărilor prezentate, cunoscutul critic și istoric de artă Pavel Șușară a remarcat faptul că cei doi artiști au, ambii, o personalitate foarte puternică și dovedesc o definiție stilistică pregnantă. Astfel, lectura 
lucrărilor expuse în același spațiu devine foarte dificilă, însă abilitatea criticului de artă a depășit bariera, reușind să găsească anumite puncte comune. Deși cei doi folosesc tehnici diferite, orizonturi picturale diferite și se exprimă în genuri diferite, a spus Pavel Șușară, aceștia inventariază o istorie a decorativului: „Ovidiu Ionescu arată cum migrează o artă dinspre originar spre autonomie, pe când la tânărul și extrem de talentatul Răzvan Dragoș 
avem o migrație inversă, spre originile graficii, ale gândirii în bidimensional”. La vernisaj au participat artiști plastici, elevi de la Colegiul Național Spiru Haret și Liceul de Arte, numeroși invitați. Din partea conducerii Primăriei, a participat viceprimarul Adrian Tudor Drăghici. Centrul de interes al evenimentelor s-a mutat, apoi, la sala de conferințe a Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, pentru a audia două foarte interesante prezentări: „Constantin Brâncuşi – un sculptor de la răsărit”, susţinută de istoricul de artă Pavel Şușară și „Premise ale sacrului în sculptura lui George Apostu”, susţinută de Dalina Bădescu, istoric de artă, drd. Şcoala doctorală de arhitectură UAUIM. În preambul, managerul Centrului de 
Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Doru Strîmbulescu, a vorbit celor prezenți despre proiectele în derulare ale instituției, despre obiectivul principal din acest an legat de executarea lucrărilor de întreținere a ansamblului, dar și despre pregătirea proiectului de restaurare a tuturor operelor componente ale acestuia.
Expunerea lui Pavel Șușară a fost extrasă din volumul „Brâncuși, un sculptor de la Răsărit”, în curs de apariție la Editura Monitorul Oficial. Cu mobilitatea conceptuală care îl caracterizează, acesta a făcut o paralelă între contemporaneitatea cercetărilor lui Einstein în fizică și lupta lui Brâncuși cu materia, căreia voia să-i dea forța ideii: „Între viziunea lui Einstein asupra Universului și a forțelor acestuia, și viziunea artistică a lui Brâncuși în ceea ce privește materia, masa, energia și lumina există o convergență atât de evidentă încât nu poate fi socotită o simplă coincidență sau doar o întâmplare spectaculoasă. Din momentul în care sculptorul restrânge și condensează cercetarea tridimensionalului la o formă elementară, la o axiomă spațială, și anume la ovoid, întreaga lui preocupare se rezumă la investigarea posibilităților acestuia”. Ziua s-a încheiat cu vernisajul expoziției „INVENTAR ICONIC” a artistului vizual Dan Palade, găzduită cu generozitate în sălile de expoziție ale Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. Evident, fără necesara interpretare a acad. 
Sorin Dumitrescu, celor prezenți le-ar fi fost destul de greu să descifreze ceea ce el a numit „Atelierul subteran al lui Dan Palade”. În traducerea lui S. Dumitrescu, – „taina subteranei lui Dan Palade n-are nimic de a face cu ideologia politicilor artistice revanșarde, înrudite toate cu ideologia underground, cu modul acesteia de a produce imagine. Dimpotrivă, pentru modalitatea facerii artei a acestui artist, subterana reprezintă mediul în care artistul își poate «iconiza» vizualul – îl poate cutreiera efectiv, dar nu ca bun conducător al misterului propriei sale arte, ci ca bun administrator al propriilor sale reprezentări, dacă nu cumva în primul rând – ca pe cel mai complet și mai potrivit banc de încercare al puterii propriei arte, căreia se străduiește să-i ofere duhul și forma care-i trebuie […] Prin urmare, atelierul adevărat al acestui artist vizual nu este un dedesubt oarecare; este mai degrabă o subterană din seria celor casnice, proprie poeziei beciului locuit și pivniței frecventate”. În același spațiu al surprinzătoarei expoziții a lui Palade și în consens evident cu aceasta, am putut asculta acordurile profunde ale violoncelului lui Mircea Suchici, într-o interpretare desăvârșit profesionistă, ca de fiecare dată.
Credite foto: Laurențiu Stoicu
Adina Andrițoiu
