Teoria argumentării trebuie distinsă de logică. Logica e știința raționamentelor corecte. Un silogism sau demonstrarea unei teoreme matematice schimbă cunoștințele, dar nu comportamentul unei persoane. Un argument e menit să determine a lua o decizie practică, în viața reală, a face o acțiune sau a o evita.
Argumentarea e folosită în viața reală. Un argument utilizează conectorul ,,fiindcă”, în sens posibil potențial. Argumentul are structura: Dacă faci acțiunea X, atunci Y. SAU Fă acțiunea X, fiindcă va duce la rezultatul Y.
Argumentarea e folosită de persoane care vor să obțină de la altele o decizie practică. a) negocierea comercială: cumpărați produsul nostru, fiindcă e mai ieftin. b) predica religioasă: evitați comportamentul C, fiindcă e un păcat. c) discurs publicitar: cumpărați produsul Z, care este excelent. d) discurs judiciar: achitați-l pe acuzatul A, fiindcă probele sugerează că e nevinovat.
Prima parte a argumentului este a) un sfat sau un ordin imperativ, dat unei persoane, individuale sau colective, reale sau potențiale – cititorii unei broșuri religioase, de exemplu) b) sfat sau ordin în urma căruia va rezulta fie cîștig material, fie câștig moral (etic, religios, social) pentru primitorul sfatului. Partea a doua exprimă sau subînțelege o generalitate care se presupune a fi înțeleasă de interlocutor.
Argumentul nu e niciodată o demonstrație, sau dovadă, și nu e niciodată complet. 1.Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă altfel vă amendează. 2.Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă viteza ridicată e periculoasă.
Primul argument e economic (a plăti amende e un lucru neplăcut pentru toți) Al doilea argument e dublu (periculos pentru șofer, care își poate pierde viața; aici, argumentul subînțeles este că a fi în viață e un lucru bun în sine); periculos pentru alții (argument moral: e imoral să rănești sau să ucizi alți oameni).
Argumentul e prezentarea unui profit moral sau economic (viitor, ipotetic, posibil, prezumptiv) care va decurge din realizarea sfatului practic. Argumentul e plauzibil, face parte din logica fuzzy. Argumentarea nu e un silogism. Argumentul e diferit de dovadă, probă, exemplu și ilustrație. a) N-am venit la nuntă, fiindcă a plouat. b) Mașina s-a împotmolit fiindcă a plouat. În primul caz (a) partea a doua ,,fiindcă a plouat” e un argument: am luat decizia de a nu veni, ținând cont de faptul…. faptul X a determinat decizia mea practică Z. În al doilea caz, (b) ploaia e o cauză fizică, împotmolirea mașinii e un efect, și toată fraza e o explicație.
Argumentul este o cunoștință (completă sau incompletă, de obicei incompletă) care a determinat luarea unei decizii practice, sau enunțată în scopul ca o persoană să ia o decizie practică. Îi putem demonstra cuiva că Pămîntul e rotund; rezultatul e schimbarea cunoștințelor sale, fără consecințe practice. a) când se apropie navele de port, mai întîi se vede catargul, și apoi partea de jos, din cauza curburii Pământului, fiindcă Pămîntul e rotund (demonstrație: ambele evenimente, cauza și efectul, sunt evenimente din lumea fizică) b) Vom merge cu corăbiile mereu spre Apus, și vom ajunge finalmente în India, fiindcă Pământul e rotund (argument: forma rotundă a Pământului explică o decizie practică a lui Cristofor Columb).
Berca Alexandru-Marian, GRUPA: 52, ANUL : 2, EFS, U.C.B.
